Zilele acestea este marcată Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial. „Zilele acestea” pentru că există diferite interpretări privind data adevărată a încheierii acelui război. Conform unor surse, Victoria ar trebui marcată nu pe 9 mai, ci pe data de 8 mai, când a fost semnată capitularea Germaniei hitleriste, „pentru prima dată”, iar alt punct de vedere duce tocmai la luna august 1945, când s-au încheiat luptele pe continentul asiatic. În același context, trebuie amintit faptul că ziua de 9 mai este considerată și „Ziua Europei”. Este adevărat că o mare parte din societatea moldovenească pledează clar pentru data de 9 mai în calitate de „Ziua Victoriei”. Situația este practic aceeași când vine vorba despre părțile beligerante în acel război. Majoritatea societății moldovenești crede sincer, că de partea răului a luptat Germania nazistă, condusă de Hitler, cu aliații săi, iar de partea binelui a luptat Uniunea Sovietică, condusă de Stalin, alături de aliații săi. Și foarte puțină lume este pregătită să accepte că și Germania, hitleristă, și Uniunea Sovietică, stalinistă, poartă aceeași vină enormă pentru începerea acelei conflagrații mondiale. De unde vine această discordanță în concepția unor dintre cetățenii moldoveni, și nu numai, au discutat invitații dezbaterii publice: „Ce au în comun fascismul, nazismul și stalinismul?”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că ideologia politică este un sistem de idei despre viața politică a unei societăți care reflectă interesele acesteia și care se bazează pe viziuni, idealuri și valori comune. Cu ajutorul acestui instrument, partidele politice și susținătorii lor își explică acțiunile, deciziile și prioritățile. „Sigur că ideologiile au câteva funcții de bază, care merită să fie menționate. Prima dintre aceste funcții este de orientare. Prin asta se orientează oamenii în sistemul de idealuri, vederi, idei și valori ale oricărei mișcări sau instituții sociale”, a notat expertul.
Potrivit lui, o altă funcție este cea educațională. Este vorba despre împărtășirea cunoștințelor despre politică cu cetățenii, introducerea lor în cultura politică, formarea conștiinței publice etc. `Încă o funcție a ideologiilor este mobilizarea. Aceasta încurajează cetățenii să îndeplinească sarcinile atribuite de propagandă. Propaganda ajută la răspândirea ideologiei în rândul maselor. Această activitate fixează opiniile politice și valorile în mintea oamenilor, prin urmare, multiplică numărul de adepți. O altă funcție este atragerea de noi susținători. Această funcție creează o imagine pozitivă a liniei politice promovate de partidele care împărtășesc ideologiile respective. Și funcția de integrare ajută segmente large de oameni să se unească în susținerea ideilor și obiectivelor promovate de partidele care împărtășesc anumite ideologii declarate”, a menționat Igor Boțan.
Potrivit lui, un regim politic reprezintă sistemul de modalități și metode de realizare a guvernării, care se reflectă asupra statutului juridic al cetățenilor. De fapt, potrivit expertului, regimul politic indică asupra modalității de guvernare. Respectiv, sunt identificate trei tipuri de regimuri politice. Primul este cel democratic în care cetățenii se bucură de drepturi și libertăți, participă la guvernarea țării, își aleg liber conducătorii. Al doilea tip de regim este cel autoritar, drepturile și libertățile cetățenilor sunt reduse, iar guvernarea se bazează pe instrumente represive, structuri de forță. Și al treilea tip este regimul totalitar – când statul controlează în totalitate viața publică și pe cea privată, drepturile și libertățile cetățenești sunt reduse la maximum, iar metodele de guvernare sunt intimidarea și violența.
Scriitorul Alexandru Cosmescu, cercetător științific coordonator la Institutul de Filologie Română „B. P. Hasdeu” și Institutul de Istorie ale Universității de Stat din Moldova, a declarat că textele fondatoare ale celor trei doctrine – fascismul, nazismul și stalinismul – conturează o serie de tipare comune. Mai exact, există o serie de trăsături prezente la fiecare doctrină care creează o senzație de asemănare izbitoare.
Potrivit lui Alexandru Cosmescu, prima trăsătură este faptul că ele se definesc în calitate de viziuni asupra lumii, care se pretind totale, care se pretind a oferi o explicație a întregii realități, se pretind a ghida orice tip de acțiune, nu doar cea politică. Și fiecare dintre ele se prezintă ca intolerantă în raport cu orice alte viziuni asupra lumii. „Deci, lupta fascistă, lupta nazistă și leninist-stalinistă se prezintă în calitate de lupte în viziuni asupra lumii. Fiecare viziune asupra lumii se consideră ea singura care trebuie să existe, care trebuie să se mențină și respectiv este intolerantă în raport cu celelalte”, a spus el.
„Chestia asta este prezentă la nivel discursiv în fiecare dintre ele. Intoleranța bolșevică este ceva cu care bolșevicii se mândreau. Hitler o numea teroare spirituală și această sintagmă de teroare spirituală o atribuia oricărei viziuni asupra lumii, care este conștientă de valoarea ei intrinsecă. O atribuia inclusiv creștinismului și există pagini în care Hitler vorbește cu aproape un fel de gelozie, cum că creștinismul a fost primul care devenit singura viziune asupra lumii valabilă într-un stat, atunci când Constantin a declarat-o religie oficială. Și nazismul ar trebui să urmeze același exemplu și să interzică oricare alte viziuni asupra lumii, să lupte împotriva lor și dacă este posibil să le reprime”, menționează Alexandru Cosmescu.
Cercetătorul spune că o altă trăsătură o reprezintă un profund anti-individualism care este prezent în fiecare dintre aceste trei doctrine. „Potrivit lor, individul nu valorează nimic decât în măsura în care el este reprezentant al ceva în care este mai mult decât el. În cazul fascismului este vorba despre stat și el este cel care totalizează întregul. Pentru nazism, individul este ceea ce este datorită rasei, națiunii din care face parte. Pentru marxism, individul nu are nicio valoare în absența clasei din care face parte. De exemplu, este proletar și poartă interesele proletariatului”, a spus el.
Șeful secției „Istoria Сontemporană, Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, Virgiliu Bîrlădeanu, doctor în istorie, conferențiar universitar, a declarat că, în sens istoric, există o întreagă discuție asupra naturii regimurilor nazist și stalinist. „Totodată, în sens științific, discuția continuă multe decenii, și în opinia sa, asupra acestei probleme, mai ales în prezent în contextul războiului declanșat de Federația Rusă contra Ucrainei și al tuturor ororilor care se produc acolo, s-a reluat discuția asupra naturii regimurilor totalitare. În ceea ce privește compararea acestor regimuri, discuția este una foarte complexă și în acest sens există studii și monografii de referință la care apelează cercetătorii. O abordare a regimului totalitar comunist o face Stefan Courtois, care descrie elementele fundamentale. În ceea ce privește compararea celor două regimuri. Ele nu sunt identice, dar sunt comparabile, există multe lucruri care sunt comune pentru ambele regimuri” a spus Virgiliu Bîrlădeanu.
Potrivit conferențiarului, Stefan Courtois accentuează că de fapt comunismul este o formă a totalitarismului. „La fel, insistă asupra naturii criminale a acestui regim. Insistă și argumentează asupra faptului că regimurile de natură comunistă au produs în jur de o sută de milioane de crime în toată lumea. Există câteva elemente caracteristice pentru acest regim și, în primul rând, ideologia și tendința de a pune sub control toate laturile existenței umane, și reieșind din aceasta este folosită violența – toate laturile de control asupra societății. Acestea au adus victime multiple care au fost în țările în care a existat acest regim”, susține Virgiliu Bîrlădeanu.
Potrivit lui, există și alte studii în care cercetătorii și-au pus întrebarea cât de comparabile sunt aceste regimuri. „Există elemente care fac și deferența. De exemplu, în cazul nazismului, acest regim a apărut într-o țară industrial dezvoltată, cu instituții democratice, prin anumite mecanisme. Este elementul său specific în comparație cu stalinismul care a apărut în alt context, într-o țară agrară, cu o societate care nu avea aceste tradiții democratice. Și apar discuții care continuă și azi – cât de asemănătoare sunt aceste două regimuri. Concluzia este că aceste regimuri nu sunt identice, dar sunt comparabile. Și lucrul acesta se reflectă în documentele, declarațiile și rezoluțiile Uniunii Europene, ale altor instituții internaționale care au abordat problema vizavi de ce ceea ce ține de memoria și istoria victimelor regimurilor totalitare”, menționează Virgiliu Bîrlădeanu.
În opinia sa, pentru aceste regimuri este caracteristic cultul personalității. „Ele au făcut împrumuturi reciproce în ceea ce ține de ideologie. A existat o atracție reciprocă dintre ele. La fel, a existat și o perioadă de colaborare, mai ales după încheierea Pactului Ribbentrop-Molotov – o colaborare economică, colaborare care trezește multe semne de întrebare”.
Dezbaterea publică cu tema „Ce au în comun fascismul, nazismul și stalinismul?”, este ediția a 9-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
Impactul trecutului
Vezi și:
- Igor Boțan: În regiunea transnistreană este un regim opresiv care speculează anumiți factori istorici
- Alexandru Postica: Problemele lingvistice și interesele economice sunt provocări persistente în regiunea transnistreană
- Anatol Țăranu: Moldovenismul vulgar născut în RASSM continuă să trăiască în realitățile Republicii Moldova
- Anneli Ute Gabanyi: Moldova a fost mereu de o foarte mare importanță geostrategică pentru Rusia
- Igor Boțan: Cel mai mare pericol pentru Moldova provine din campaniile de dezinformare a populației
- Ion Valer Xenofontov: Ideile din Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov sunt utilizate și astăzi
- Moldova de la Pactul Ribbentrop-Molotov la Independență. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor în raport cu basarabenii, în 1940, nu pot fi numite „de eliberare”, ci „de ocupare”
- Istoricul Dumitru Lisnic: În Basarabia sovieticii și-au adus oamenii lor pentru funcțiile de administrare
- Anatol Petrencu: Sovieticii și-au impus modul de gândire și modul de viață în RSSM
- Profesor de istorie din Șerpeni: În 1944 satul a fost distrus complet. A rămas o singura casă întreagă
- Efectele Operațiunii Iași-Chișinău la 80 de ani distanță. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor din 1940, în raport cu basarabenii, nu au fost „de eliberare”
- Anatol Țăranu: Anexarea Basarabiei din 28 iunie 1940 a fost o înțelegere dintre doi dictatori
- Ziua de 28 iunie 1940 între sărbătoare și catastrofă. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Prin deportări se dorea crearea unei societăți fără valori
- Lidia Pădureac: Statul sovietic a săvârșit crime împotriva umanității
- Alecu Reniță: Deportările trebuie să ne țină vigilenți și cât mai departe de Rusia - un monstru care se zbate
- Decapitarea și dezrădăcinarea neamului prin deportări. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Propaganda trebuie combătută prin inocularea cu gândirea critică
- Nicolae Mihai: În regimurile totalitare cetățeanul nu mai beneficiază de drepturi și libertăți
- Practici festive și inginerii identitare în regimurile (post)totalitare. Dezbatere IPN
- Virgiliu Bîrlădeanu: În Rusia avem un regim autoritar cu tendințe totalitariste
- Igor Boțan: Toate legislaturile din Moldova au fost proeuropene sau au avut perioade în care au promovat aderarea
- Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldovei. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Ambiția Uniunii Europene este de a deveni un centru politic important
- Anatol Petrencu: Destrămarea Uniunii Sovietice a fost un triumf pentru țările anexate cu forța
- Cristian Manolachi: Trebuie să discernem în avalanșa de mesaje politice. Anul 2024 este un an electoral complicat
- Mitologii politice, în istorie și actualitate. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Mitologia politică în războiul din Ucraina a fost exploatată la maximum
- Virgiliu Bîrlădeanu: Regimurile autoritare sunt eficiente în a inocula propaganda
- Valentin Constantinov: Astăzi vorbim limba română datorită verticalității populației din Basarabia din 1812
- Igor Boțan: Limba literară și limba oficială este adusă la cel mai înalt nivel care ne unește pe toți
- Vasile Șoimaru: Suntem români pe ambele maluri ale Prutului
- Calea lungă a limbii române spre casă. Dezbatere IPN
- Declarații despre atacul terorist din Rusia: Teroarea naște doar teroare
- Igor Boțan: Autoritățile de la Chișinău trebuie să desfășoare o muncă de comunicare cu cetățenii din stânga Nistrului
- Războiul din 1992. Alexandru Cerbu: Ca în imaginile de la Bucea și la Tighina stăteau cadavrele pe stradă
- Victor Juc: Conflictul armat de la Nistru a fost generat premeditat
- 32 de ani ai unui război nefinalizat. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Pericolul repetării ororilor prin care a trecut societatea în regimul totalitar comunist nu a fost depășit
- Virgiliu Bîrlădeanu: Trebuie să ne detașăm de trecutul sovietic și să instaurăm o societate europeană
- Istoria, antidot internațional împotriva represiunilor politice. Dezbatere IPN
- Flori Bălănescu: În lipsa unui proces de tipul celui de la Nürnberg, nu putem vorbi de condamnarea comunismului
- Alexandru Postica: Victimele represiunilor politice primesc recompense mult prea mici în comparație cu teroarea prin care au trecut
- Rolul istoriei în formarea persoanei și modernizarea societății. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Nu poți proiecta un viitor dacă nu-ți cunoști trecutul
- Ana Bîtcă: Informând elevii despre represiunile politice, dorim să nu se mai repete greșelile din trecut
- Igor Boțan: Gulagul a fost soluția bolșevicilor pentru ținerea sub control a mișcării de protest a populației
- Ludmila Cojocaru: Sistemul sovietic a însemnat represiune, exterminare, înrobirea populației
- Lidia Pădureac: Gulag-ul a fost folosit pentru distrugerea verticalității oamenilor
- Fenomenul GULAG: geneză, manifestare, lecții. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Memorandumul de la Budapesta ar fi fost foarte important, dacă cei care l-au semnat l-ar fi considerat obligator
- Radu Burduja: Ucraina trebuie să tragă concluzii în urma semnării Memorandumului de la Budapesta
- Ion Negrei: Rusia nu mai are credibilitate pe plan internațional
- Falimentul Memorandumului de la Budapesta. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Ucraina este cheia soluționării finale a conflictului transnistrean
- Natalia Albu: Conflictele înghețate înseamnă și un nivel scăzut al calității vieții umane
- Octavian Țîcu: Moscova își dorește transnistrizarea Republicii Moldova
- Conflictele înghețate: geneză, pericole, soluționare. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Fenomenele prin care a trecut URSS până la al Doilea Război Mondial sunt caracteristice și pentru RASSM
- Virgiliu Bîrlădeanu: Mii de oameni au fost executați fiind doar bănuiți că ar fi o sursă posibilă de opoziție
- Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Pentru a înțelege mai bine cum a avut loc Unirea de la 1918 trebuie analizate circumstanțele în care s-a produs
- Alexandru Arseni: Guvernarea de la Chișinău și București trebuie să adopte recunoașterea Unirii din 1918
- Ion Varta: După prăbușirea Imperiului Rus, mișcarea națională românească a evoluat într-o mișcare de eliberare națională
- Marea Unire din 1918: lecții pentru trecut, prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Atunci când vorbim despre prăbușirea Adunării Constituante, trebuie să avem în vedere și consecințele pentru Basarabia
- Nicolae Enciu: Societatea sovietică a fost constituită ca un antipod al societății occidentale
- Prăbușirea Adunării Constituante și a șansei de democratizare a Rusiei Sovietice. Efecte asupra țării și lumii. Dezbatere IPN
- Anatol Petrencu: În Rusia de azi, cu regret, democrația a încetat
- Igor Boțan: Este și obligația României să întreprindă toate eforturile ca Moldova să reușească integrarea în UE
- Alecu Reniță: Rusia reprezintă un pericol nu doar pentru țările ex-sovietice, ci pentru întreaga Europă
- Igor Șarov: Se duce o luptă continuă pentru obținerea dezideratului de integrare europeană
- Arborele genealogic european al Moldovei. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Războiul Rece s-a terminat pentru că toată lumea a înțeles cine este, de fapt, puterea sovietică
- Ion Valer Xenofontov: Lecția Războiului Rece - „să învingi cu modestie și să pierzi cu onoare
- Anneli Ute Gabanyi: URSS voia să impună oamenilor același sistem de gândire
- Lecțiile Războiului Rece. Dezbateri IPN
- Vitalie Stoian: Tratatul de la Varșovia a intervenit mereu în interiorul său, nu în exterior
- Anatol Țăranu: Tratatul de la Varșovia a fost nimic altceva decât un „polițist colectiv”
- Igor Boțan: Tratatul de la Varșovia a fost o replică la replică
- Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Radu Burduja: NATO a fost și rămâne o alianță de succes
- Igor Boțan: Uniunea Sovietică devenise un stat totalitar și își dorea să cucerească toată lumea
- Victor Juc: Extinderea NATO are loc la solicitarea statelor care se cred vulnerabile
- NATO: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Retorica rușilor privind folosirea armei nucleare denotă că lucrurile le merg prost
- Pavel Moraru: Semnarea Pactului Molotov- Ribbentrop a condus la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial
- Mihai Țurcanu: Rusia vrea să schimbe prin forță ordinea internațională
- Adevăr și minciună despre începutul Celui de-al Doilea Război Mondial. Dezbatere IPN
- Virgiliu Pâslariuc: Modelul european de dezvoltare este o garanție de securitate și prosperitate
- Prețul și efectele Independenței. Studiu comparativ (1877 vs. 1991. Dezbatere IPN
- Ion Varta: Factorul rusesc a fost de fiecare dată fatidic pentru interesul nostru național
- Igor Boțan: Rolul intelectualității în obținerea Independenței a fost unul prolific
- Ion Negrei: Puciul din octombrie 1917 nu a avut susținere din partea populației din Basarabia
- Igor Boțan: A treia etapă de destrămare a Uniunii Sovietice o trăim astăzi
- Marin Gherman: Comunismul a fost o catastrofă pentru secolul trecut
- URSS: născută și distrusă de puciuri. Dezbatere IPN
- Stalinizarea și destalinizarea societății moldovenești. Dezbatere IPN
- Ludmila Cojocaru: Păstrarea memoriei privind crimele stalinismului necesită efort din partea statului și a societății
- Igor Boțan: După moartea lui Stalin, stalinizarea este doar un fel de fantomă
- Florin Abraham: Memoria istorică nu poate fi construită fără sprijinul statului
- Igor Boțan: Elitele staliniste se devorează ele însele - trăsătura esențială a stalinismului
- Octavian Țîcu: Stalinizarea - inocularea unui șir de trăsături specifice Uniunii Sovietice
- Stalinizarea și destalinizarea în context european. Dezbatere IPN
- Florin-Răzvan Mihai: Putinismul reprezintă o mare amenințare
- Ion Manole: Pasivitatea comunității internaționale fața de crimele comunismului a dat „roadele” războiului din Ucraina
- Barajul de la Kahovka: De ce sunt neputincioase legile și obiceiurile războiului? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Deținerea armei nucleare determină Rusia să ignore normele dreptului internațional
- Anatol Petrencu: Unele popoare luptă fără niciun fel de scrupule
- Igor Boțan: Cei care au participat la deportarea oamenilor din Basarabia erau îndoctrinați ideologic
- Viorica Olaru: Puterea de la Kremlin este una de natură KGB-istă
- Deportările staliniste: ecou din trecut, pentru prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Alexandru Postica: Problema deportărilor trebuie tratată într-un context mai larg
- Mihail Druță: Este justificat ca pe 9 mai să se consemneze Ziua Europei
- Anatol Țăranu: Republica Moldova nu poate deveni stat european păstrând simbolistica sovietică
- Igor Boțan: este o mare greșeală să dezvăluim evenimentele din cel de-al Doilea Război Mondial ce sunt convenabile doar unei anumite părți
- Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Conștientizarea foametei organizate este importantă pentru tragerea învățămintelor
- Muzeografa satului Avdarma: 800 de oameni au murit de foamete în sat în anii 1946-1947
- Foametea din 1946-1947. Vasile Șoimaru: Au fost măturate podurile și oamenii au fost omorâți
- Lidia Pădureac: În timp ce RSS Moldovenească murea de foame, Uniunea Sovietică exporta cereale
- Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Fascismul, în versiunea sa mai soft, și bolșevismul sunt erezii ale socialismului
- Virgiliu Bîrlădeanu: Societatea trebuie să fie atentă pentru a nu permite deraieri autoritar-totalitare
- Alexandru Cosmescu: Fascismul, stalinismul și nazismul și-au creat dușmani externi pentru a-și atinge scopurile
- Alecu Reniță, despre pogromul din Chișinău: Vărsarea de sânge putea fi oprită în prima zi, dar autoritățile nu au acționat
- Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, dezbatere IPN
- Andrei Cușco: Nu moldovenii au fost forța motrice în organizarea pogromului de la Chișinău, ci funcționarii imperiali
- Igor Boțan: Pogromul de la Chișinău, o răbufnire a antisemitismului imperiului rus
- Igor Boțan: Alternativa lumii ruse pentru Moldova este aderarea la UE
- Ion Negrei: Moldova trebuie să se conecteze definitiv la spațiul european - care sunt modalitățile
- Anatol Țăranu: Există afinități între politica războinică a Imperiului Rus și regimul Putin de astăzi
- Soarta periferiilor imperiilor. Quo vadis, Moldova? Dezbatere IPN
- Mihai Țurcanu: „Sindromul Stokholm” le-a înlocuit multor compatrioți sentimentul identității naționale
- Igor Boțan: Drama lui Putin este că nu are nici ideologie, nici forță economică și nici armată
- Maria Pilchin: Putin își învață poporul să moară pentru că nu a fost în stare să-l învețe să trăiască
- Ce am sărbătorit și de ce am sărbătorit pe 23 februarie? Dezbatere IPN