Azerii din Moldova au protestat împotriva provocărilor comise în direcția regiunii Tovuz

Un marș în semn de protest împotriva provocării comise de forțele armate ale Armeniei în direcția regiunii Tovuz a frontierei azero-armeană, precum și în sprijinul forțelor armate din Azerbaidjan, a avut loc astăzi, 22 iulie, la Chișinău. Marșul a fost organizat de Congresul Azerilor din Republica Moldova. Participanții au venit cu pancarte pe care scria: „Stop agresiunii Armeniei asupra Azerbaidjanului”. Manifestanții au mers în marș de la Ambasada Azerbaidjanului către Ambasada Armeniei la Chișinău și misiunile OSCE și ONU în Republica Moldova. La Ambasada Armeniei, protestul s-a lăsat cu altercații între reprezentanții comunității azere și reprezentanții comunității armene. Pentru a calma spiritele a fost nevoie de intervenția oamenilor legii, transmite IPN.

În cadrul manifestației a fost dată publicității o Declarație a Congresului Azerilor din Republica Moldova în care se menționează că azerii din Moldova condamnă actul de agresiune e al Armeniei, realizat la 12 iulie 2020, în raport cu Republica Azerbaidjan. „Chiar dacă suntem departe de patrie vrem să ne exprimăm solidaritatea față de poporul nostru, față de liderul poporului azer, președintele Ilham Aliyev. Cu sentimentul de mare mândrie, noi încă odată am fost martorii măreției și puterii armatei Azerbaidjanului, care a dat un răspuns decisiv dușmanului”, se arată în Declarația, dată citirii de președintele Congresului Elcin Bairamov

În Declarație se mai spune că toți azerii din lume, printre care și azerii Moldovei, sunt gata, la prima chemare a înaltului comandant al forțelor armate, să se conecteze în lupta pentru restabilirea integrității teritoriale ale Republici Azerbaidjan. Participanții au condamnat provocarea din partea Armeniei și au cerut tragerea la răspundere a acesteia pentru încercarea de a începe un nou război împotriva Republicii Azerbaidjan. Potrivit azerilor moldoveni, acest tip de provocări reprezintă un serios impediment în calea rezolvării pașnice a conflictului azero-armean. „Acest tip de agresiune încalcă dreptul internațional și este o amenințare pentru siguranța întregii regiuni”, se mai spune în document.



Congresul Azerilor din Republica Moldova s-a adresat Misiunii OSCE cu apelul „să investigheze atent acțiunile agresive ale Armeniei în regiunea frontierei de stat azero-armeană din regiunea Tovuz, dar și să cheme Armenia la pace, încetarea provocărilor și scoaterea forțelor înarmate ale Armeniei de pe teritoriul ocupat al Azerbaidjanului, așa cum este indicat în rezoluțiile ONU 822, 853, 874 și 884”.

Ambasadorul Republicii Azerbaidjan în Republica Moldova, Gudsi Osmanov, a spus că forțele militare ale Armeniei au atacat în direcția regiunii Tovuz pentru că pe acolo trece un nod de transport foarte important, conducte de gaz, conducte de petrol și, cel mai probabil, au vrut să acapareze aceste culmi ale Azerbaidjanului și de acolo să tragă din arme, încălcând astfel regimul de încetare temporară a focului. În această regiune au fost omorâți 12 soldați. Potrivit ambasadorului, Armenia a încercat să transmită întregii lumi că această provocare a fost organizată de forțele militare ale Azerbaidjanului, însă comunitatea internațională a reușit să afle totuși adevărul, și anume „că forțele militare ale Armeniei, încălcând regimul temporar de încetare a focului, au organizat o provocare militară și politică”, a spus Gudsi Osmanov.



Gudsi Osmanov declară că, timp de aproape 30 de ani, forțele militare ale Armeniei țin ocupată regiunea Nagorno-Karabakh și șapte regiuni învecinate. Aproape un milion de refugiați au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. Potrivit rezoluției organizațiilor internaționale, Azerbaidjanulul cere să fie respectat dreptul milioanelor de refugiați de a se întoarce acasă și toate forțele armate armene să plece de pe teritoriul Azerbaidjanului. Spre regret, conducerea Armeniei ignoră respectivele principii ale dreptului internațional. „Prin acest miting cerem comunității internaționale să dea o notă corectă, că forțele militare ale Armeniei au încălcat frontierele de stat și din artileria grea a tras nu doar asupra militarilor, dar și asupra satelor cu civili pașnici”, a conchis ambasadorul.

Potrivit manifestanților, începând cu 12 iulie, unități ale forțelor armate din Armenia, încălcând încetarea focului la regiunea frontierei de stat azero-armeană din regiunea Tovuz, au tras asupra pozițiilor azere din instalațiile de artilerie. Ca urmare a contraofensivei ferme a Armatei Azerbaidjene, ofensiva Armatei Armene a fost suspendată. Conflictul dintre cele două țări sud-caucaziene a apărut în 1988 din cauza revendicărilor teritoriale ale Armeniei față de Azerbaidjan. Nagorno-Karabakh și șapte regiuni învecinate (20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului) se află sub ocupația forțelor armate armene.  Cele patru rezoluții ale ONU adoptate de Consiliul de Securitate al ONU 822, 853, 874 și 884, prevăd retragerea completă și necondiționată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, dar nu sunt puse în aplicare de Armenia, precizează manifestanții.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.

IPN LIVE