Autoritățile de la Chișinău pregătesc un nou plan de reintegrare a regiunii transnistrene

Autoritățile de la Chișinău pregătesc un nou plan de reintegrare a regiunii transnistrene, iar rolul României și Uniunii Europene în procesul de negocieri ar trebui să crească, având în vedere parcursul european al Republicii Moldova, a declarat pentru Europa Liberă vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, transmite IPN.

Potrivit vicepremierului, de-a lungul a 30 de ani au existat cel puțin 14 planuri sau strategii de reintegrare. „Sigur ele nu se făceau niciodată publice. N-au avut, firește, succes. Nici un succes. Dar nu se acționează în neștire. Orice acțiune, inclusiv planurile pentru un an sau doi, sunt programate. Adică, ce avem de gând să facem pentru un an-doi și se schițează anumite variabile. Ce s-ar putea întâmpla în cazul în care, bunăoară… Toate aceste proiecte, mai ales după 2005, țin cont numaidecât de un lucru – de legea adoptată de Parlament în anul 2005”, a notat Oleg Serebrian.

Potrivit lui, această lege este linia roșie după care nu se poate trece. Este vorba despre faptul că integritatea teritorială a Republicii Moldova, statul unitar, demilitarizarea, decriminalizarea acestei regiuni sunt elemente care trebuie să facă numaidecât parte din acest plan de acțiuni.

În opinia vicepremierului, partea ucraineană poate ajuta Republica Moldova la nivel de expertiză, dar și din punct de vedere diplomatic. Întâi de toate, pentru că Ucraina este parte a procesului e negocieri. „Este cel mai important vecin al nostru în procesul de negocieri, România nefăcând parte din procesul de negocieri direct, ci doar prin intermediul OSCE sau al UE. De altminteri, cred că rolul României trebuie să crească, mai ales odată cu integrarea noastră graduală în spațiul european. Și rolul Uniunii Europene trebuie să crească de asemenea, pentru că subiectul transnistrean va deveni din ce în ce mai mult și un subiect de integrare europeană”, a menționat vicepremierul pentru Europa Liberă.

„Avem a reintegra o țară și a o integra în Uniunea Europeană. Deci aceste două procese trebuie cumva coroborate, coordonate și sincronizate”, a mai spus vicepremierul.

Este vernisată expoziția „Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca fierului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei (22 iulie-4 septembrie) /ora 14:00/.

Continuă expoziția „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei /17 iulie-30 noiembrie/.

Continuă expoziția-concurs de artă contemporană: Salonul municipal din cadrul Festivalului „Te salut, Chișinău!”, ediția a VI-a, dedicat aniversării a 590 de ani ai orașului /Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” /8-26 iulie/.

Continuă expoziția documentară „Ecou din trecut, pentru prezent și viitor”, dedicată memoriei victimelor deportărilor staliniste și unuia dintre cele mai tragice episoade din istoria Basarabiei /BNRM /3 iulie-3 august/.

Continuă expoziția „Firul identității! Costumul tradițional românesc în ilustrația de carte realizată de artiști plastici din Republica Moldova” /BNRM /25 iunie-15 august/.

Continuă expoziția grafică realizată de Lică Sainciuc, vernisată în cadrul Festivalului industriilor creative /Galeria Lutnița /5 iunie-31 iulie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Autoritățile de la Chișinău pregătesc un nou plan de reintegrare a regiunii transnistrene

Autoritățile de la Chișinău pregătesc un nou plan de reintegrare a regiunii transnistrene, iar rolul României și Uniunii Europene în procesul de negocieri ar trebui să crească, având în vedere parcursul european al Republicii Moldova, a declarat pentru Europa Liberă vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, transmite IPN.

Potrivit vicepremierului, de-a lungul a 30 de ani au existat cel puțin 14 planuri sau strategii de reintegrare. „Sigur ele nu se făceau niciodată publice. N-au avut, firește, succes. Nici un succes. Dar nu se acționează în neștire. Orice acțiune, inclusiv planurile pentru un an sau doi, sunt programate. Adică, ce avem de gând să facem pentru un an-doi și se schițează anumite variabile. Ce s-ar putea întâmpla în cazul în care, bunăoară… Toate aceste proiecte, mai ales după 2005, țin cont numaidecât de un lucru – de legea adoptată de Parlament în anul 2005”, a notat Oleg Serebrian.

Potrivit lui, această lege este linia roșie după care nu se poate trece. Este vorba despre faptul că integritatea teritorială a Republicii Moldova, statul unitar, demilitarizarea, decriminalizarea acestei regiuni sunt elemente care trebuie să facă numaidecât parte din acest plan de acțiuni.

În opinia vicepremierului, partea ucraineană poate ajuta Republica Moldova la nivel de expertiză, dar și din punct de vedere diplomatic. Întâi de toate, pentru că Ucraina este parte a procesului e negocieri. „Este cel mai important vecin al nostru în procesul de negocieri, România nefăcând parte din procesul de negocieri direct, ci doar prin intermediul OSCE sau al UE. De altminteri, cred că rolul României trebuie să crească, mai ales odată cu integrarea noastră graduală în spațiul european. Și rolul Uniunii Europene trebuie să crească de asemenea, pentru că subiectul transnistrean va deveni din ce în ce mai mult și un subiect de integrare europeană”, a menționat vicepremierul pentru Europa Liberă.

„Avem a reintegra o țară și a o integra în Uniunea Europeană. Deci aceste două procese trebuie cumva coroborate, coordonate și sincronizate”, a mai spus vicepremierul.

Parlamentul decide astăzi dacă acordă votul de încredere Guvernului propus de premierul desemnat Vasile Tofan și programului său de guvernare. Acesta a prezentat în plen prioritățile executivului și echipa de miniștri, înaintea votului deputaților, transmite IPN.

La începutul ședinței plenare, și-au înregistrat prezența 96 de deputați din totalul celor 101 aleși.

Vasile Tofan a urcat la tribuna Parlamentului la ora 11:13. Discursul premierului desemnat a durat aproape o oră. În acest timp, Vasile Tofan a prezentat principalele obiective ale programului de guvernare „Economie europeană, stat eficient”, insistând asupra reformelor economice, accelerării procesului de aderare la Uniunea Europeană, sprijinirii mediului de afaceri și eficientizării administrației publice.

După prezentarea programului și a echipei guvernamentale, ședința a continuat cu sesiunea de întrebări și răspunsuri, în cadrul căreia deputații i-au adresat premierului desemnat întrebări privind componența cabinetului de miniștri, prioritățile executivului și reformele pe care intenționează să le promoveze.

După mai bine de șase ore de întrebări și răspunsuri, vicepreședinta Parlamentului și lidera fracțiunii PAS, Doina Gherman, a cerut aplicarea prevederile articolului 108 din Regulamentul Parlamentului, punând capăt sesiunii de întrebări și răspunsuri adresate premierului desemnat și membrilor cabinetului propus. După încheierea dezbaterilor, Parlamentul urmează să supună la vot programul de guvernare și componența Guvernului. Pentru învestirea noului cabinet este necesar votul majorității deputaților aleși.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025