Are loc o metamorfozare a apei Nistrului, cercetător

Hidrocentralele au impact asupra parametrilor fizico-chimici și asupra stării funcționării ecosistemului fluviului Nistru. Mai exact, are loc o metamorfozare a apei Nistrului din cele de tipul doi în tipul trei. Îndeosebi din ape hidrogenocarbonate de grupa calciu – în hidrogenocarbonate de sodiu. Constatarea aparține Elenei Zubcov, membrul corespondent al Academiei de Științe, profesor-cercetător, care a prezentat în cadrul unei conferințe internaționale rezultatele implementării proiectului BSB 165 „Crearea unui sistem de monitorizare transfrontalieră inovatoare a transformărilor ecosistemelor râurilor din bazinul Mării Negre sub impactul dezvoltării hidroenergetice și al schimbării climei”.

Într-o conferință de presă la IPN, Elena Zubcov a declarat că procesele de autoepurare a ecosistemului cedează celor de poluare. Regimul gazos, îndeosebi al oxigenului dizolvat, consumului biochimic și chimic, suferă din cauza schimbărilor hidrologice ale râului, valorile căruia au devenit la nivelul caracteristic pentru ape stagnante, decât celor curgătoare sau fluviale. Diminuarea în continuă a volumului de apă în fluviul Nistru se reflectă și asupra descărcării apelor subterane în fluviu. Despre aceste lucruri ne mărturisește componența chimică a apei Nistrului. Sunt procese care pot provoca deșertificarea teritoriului Moldovei din bazinul hidrografic a fluviului.

Elena Zubcov a menționat că diminuarea de zeci de ori a suspensiilor de providență naturală a diminuat drastic procesele de autoepurare prin adsorbție și sedimentare. Se observă că mâlurile nisipoase se înlocuiesc cu mâlurile sure sau cele negre, caracteristice pentru mlaștini. Cercetătoarea propune sporirea împăduriri și înierbării malurilor a râurilor, curățirea albiei râurilor mici, rezolvarea problemei debitul apei în fluviul Nistru. Elaborarea regulamentelor și monitorizarea implementării lor atât pentru energetică, industrie, agricultură, cât și pentru funcționarea ecosistemului acvatic al râului în ansamblu. Este necesară consolidarea și sporirea importanței Comisiei Nistrene pentru valorificarea durabilă a resurselor de apă din bazinul hidrografic comun.

Proiectul BSB 165 HydroEcoNex este implementat de Institutul de Zoologie în parteneriat cu Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-Tiras” (Moldova), Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (România), Centrul Științific Ucrainean de Cercetare a Mării Negre (Ucraina) și Centrul Hidrometeorologic a Mării Negre și Azov (Ucraina). Proiectul are ca scop elaborarea indicatorilor de monitoring a funcționării ecosistemelor acvatice transfrontaliere Nistru și Prut sub impactul construcțiilor hidroenergetice și schimbărilor climatice pentru gestionarea sustenabilă și  păstrarea  apelor curgătoare în avalul hidrocentralelor.

Rezultatele proiectului au fost prezentate la conferința internațională cu tema: „Integrarea europeană și managementul bazinului Nistru”, organizată de Eco-TIRAS, în perioada 8-9 octombrie. Evenimentul a fost desfășurat cu sprijinul proiectului Fondului Global de Mediu GEF / UNDP / OSCE / UNECE „Promovarea cooperării transfrontaliere și a gestionării integrate a resurselor de apă în bazinul fluviului Nistru”.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.

IPN LIVE