Arcadie Albul, viceguvernator BNM: Aderarea la SEPA va oferi plăți în euro mai rapide, mai ieftine și mai sigure pentru cetățeni și companii. Interviu IPN

Până în toamna anului viitor, Republica Moldova ar putea depune cererea de aderare la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), spune viceguvernatorul BNM, Arcadie Albul, într-un interviu pentru Agenția IPN. Infrastructura, care elimină diferențele între plățile naționale și cele transfrontaliere, a fost implementată până în 2014 integral în zona euro și până în 2016 în țările SEPA din afara zonei euro. În Republica Moldova, pregătirile de aderare au început recent, iar Banca Națională a Moldovei urmează să reprezinte comunitatea financiară locală în acest proces. Despre ceea ce s-a făcut și ce urmează, se va discuta curând la Chișinău, într-o conferință internațională. În interviul pentru IPN, viceguvernatorul BNM a explicat etapele, provocările și beneficiile viitoarei aderări, printre ele sunt obținerea unor plăți în euro mai rapide și la costuri mai ieftine. La fel, Arcadie Albul a descris cum industria Fintech va determina sistemul financiar local să se transforme digital...”
---

IPN: Dle viceguvernator, cum arată mai exact planurile BNM legate de aderarea Republicii Moldova la SEPA? Când am putea ajunge în camera de așteptare? Când ar putea să se întâmple propriu-zis aderarea?

Arcadie Albul:
Aderarea Republicii Moldova la SEPA este un proiect de țară și un pas așteptat de Bruxelles de la orice stat candidat la Uniunea Europeană. Este un proces complex, care presupune activități și eforturi comune din partea tuturor autorităților moldovene ce au competențe în acest domeniu. Rolul de bază, cel de coordonare între aceste autorități, îl are Banca Națională, prin prisma dezvoltării infrastructurii sistemelor de plăți. Pentru a adera la SEPA este necesară îndeplinirea criteriilor pentru extinderea ariei geografice SEPA. Acum autoritățile statului, ghidate de BNM, lucrează asupra dosarului de aderare. Astfel, un reper cronologic aferent depunerii dosarului însoțit de cererea de aderare ar fi aproximativ către toamna anului 2023. Aderarea în sine depinde de acceptarea cererii și dosarului, iar apoi de viteza de interconectare a băncilor și a prestatorilor de servicii de plată nebancari locali cu zona SEPA.

IPN: Zona geografică SEPA e vastă, ea cuprinde toate statele membre ale Uniunii Europene, dar și mai multe state din afara UE, de exemplu Islanda, Norvegia și Liechtenstein. Cum estimați interesul care există în Republica Moldova pentru această aderare?

Arcadie Albul:
Banca Națională a Moldovei a realizat un chestionar pe care l-a adresat băncilor, dar și prestatorilor de servicii de plată nebancari, adică celor care de facto vor oferi populației posibilitatea efectuării plăților în euro către zona SEPA și invers. Chestionarul a arătat un grad sporit de interes față de aderarea Republicii Moldova la SEPA. Economia țării noastre este strâns interconectată cu cea a spațiului european, respectiv plățile în euro au o pondere semnificativă în ambele direcții. Același fapt a determinat, probabil, și aderarea statelor pe care le-ați menționat, pentru că și ele au economii foarte interconectate cu economia Uniunii Europene.

IPN: Cum ați explica unor oameni care nu citesc foarte frecvent publicații economice și nu fac afaceri prea serioase – ce vor câștiga ei personal sau țara lor dacă Republica Moldova va obține acces la acest sistem unic de plăți în euro fără numerar?

Arcadie Albul:
Principalele beneficii ale aderării Republicii Moldova la SEPA sunt că plățile în euro devin mai rapide, mai sigure și mai eficiente pentru toți, la un cost mai mic decât până acum. Am să fac o analogie cu scrisorile clasice, pe hârtie, și cele prin email. Un mesaj transmis prin poșta electronică ajunge mai repede la destinatar, iar o scrisoare pe suport de hârtie are un drum mai lung și se poate pierde fără urmă, lucru care e mai dificil pentru primul caz. Prin analogie, mesajul de plată trimis între instituții financiare. Să admitem că acest mesaj de plată, deși electronic, s-a „rătăcit” și poate dura ceva timp până va fi găsit, totuși probabilitatea ca asta să se întâmple odată ce aderăm la SEPA e mai mică. La fel e cu viteza de execuție – email-ul e instantaneu, iar plățile în SEPA ajung poate nu la fel de rapid, dar oricum mai repede. Scrisoarea fizică are nevoie de un timbru, care are un cost, email-urile însă sunt mai ieftine, având doar costuri indirecte legate de infrastructură. În concluzie, sistemul ne va oferi plăți în euro mai rapide, mai ieftine și mai sigure pentru cetățeni și pentru companii.

IPN: Cine totuși va avea în primul rând de profitat – consumatorii sau administrațiile publice? Corporațiile sau companiile mici? Instituțiile de credit sau băncile?

Arcadie Albul:
Toate părțile care vor face plăți în euro din Republica Moldova către spațiul european și invers vor avea de profitat din infrastructura care o oferă SEPA. De aceea SEPA este considerat un proiect comun de țară. Băncile și prestatorii de servicii de plată nebancari beneficiază și ele prin faptul că se modernizează și migrează spre standarde internaționale de plată, care sunt deja o normă în Uniunea Europeană. Cetățenii beneficiază și ei, pentru că se îmbunătățește capacitatea lor de a primi și a transfera plăți către UE. Cunoaștem cu toții realitățile economice ale Republicii Moldova, în care o parte a populației muncește în afara țării. Direct sau indirect, participarea în SEPA va micșora costurile de intermediere financiară. În timpurile nu tocmai simple de acum, reducerea costurilor va fi binevenită pentru că va permite migrarea fluxurilor financiare dinspre transferuri în numerar spre plățile electronice în euro.

IPN: Care sunt totuși cele mai importante beneficii - că se vor ieftini tranzacțiile? Că vor fi mai sigure? Că vor fi mai rapide? Ce ați scoate pe primul loc?

Arcadie Albul:
Ne așteptăm la o reducere semnificativă a costurilor de transfer, din și spre Republica Moldova, odată cu aderarea la SEPA. Vorbind despre siguranță, voi reveni la analogia utilizată mai sus, referitor la „scrisori versus email-uri”. Dacă o scrisoare se pierde, procesul de găsire are puține șanse de izbândă. La fel, dacă astăzi trimiți o plată în zona SEPA, în Islanda spre exemplu, și ea este pierdută în lanțul bancar de intermediere între Moldova și Islanda, probabil o să dureze ceva timp până banca din Moldova va identifica unde se reține plata. În schimb, în zona SEPA găsirea acestei plăți va dura mai puțin, drumul de la Chișinău spre Reykjavík a plății fiind planificat din timp mai bine și mai clar. Acum despre rapiditate: plata va ajunge în maximum o zi. Momentan, când plata este trimisă, respectarea timpului de execuție nu este garantată, nu există certitudinea timpului de sosire. Aceasta problema va fi rezolvată în SEPA.

IPN: Ce taxe se percep în general la transferurile prin SEPA?

Arcadie Albul:
În Uniunea Europeană, pentru o tranzacție SEPA băncile percep un comision aproximativ similar costului unei plăți la nivel local sau nu percep deloc taxe. Același lucru se va întâmpla și în cazul Republicii Moldova.

IPN: Luați în calcul și plăți SEPA Instant, care ajung la destinatar în câteva secunde?

Arcadie Albul:
Pentru o mai bună înțelegere, voi explica ce înseamnă SEPA Instant – e doar una din modalitățile de plată disponibile participanților în zona SEPA. Alte două exemple reprezintă SEPA transfer credit sau SEPA debitare directă. Dacă vorbim despre modalitatea de transfer la care Republica Moldova își propune să adere, este vorba despre SEPA transfer credit. Uzual, asta este ceea ce cetățenii noștri înțeleg prin „transfer” de plată. Deci, la prima etapă plățile nu vor fi instantanee, însă vor fi mult mai rapide decât metodele actuale de transfer. SEPA instant reprezintă un cadru de plată separat, unde transferul durează sub 10 secunde. La etapă inițială nu planificăm să aderăm la această modalitate de plată, însă odată ce vom adera la SEPA putem să considerăm și această opțiune.

IPN: BNM va organiza pe 17 noiembrie un eveniment public la Chișinău dedicat SEPA. Dacă înțelegem corect, e un fel de „potrivire de ceasuri” între instituțiile publice care trebuie să se implice în pregătiri. De ce e nevoie - sunt necesare prea multe armonizări în cadrul legal, infrastructura tehnică, sau de ce?

Arcadie Albul:
Conferința va avea loc în cadrul proiectului Twinning și va avea drept scop abordarea principalelor beneficii ale aderării Republicii Moldova la SEPA, a strategiei de conformare la Criteriile EPC (de aderare la SEPA), precum și trecerea în revistă a eforturilor, progreselor realizate în acest sens de către Republica Moldova. Vor participa experți străini, ai comunității prestatorilor de servicii de plată (bancari și nebancari), cât și autoritățile relevante de la noi. Voi preciza că Twinning reprezintă o modalitate de acordare a consultanței finanțată de către Uniunea Europeană. BNM a beneficiat și beneficiază de acest proiect pe mai multe direcții, iar pregătirea dosarului de aderare este doar un exemplu în acest sens. Revenind la eveniment, într-adevăr putem să privim asta că o potrivire de ceasuri. La fel, va participa EPC (European Payments Concil din Bruxelles), organizația care va lua decizia de a permite aderarea noastră la SEPA. Suntem onorați să îl avem ca vorbitor pe președintele EPC, domnul Etienne Goose, care ne va spune mai mult despre SEPA și beneficiile aderării țării. Este o oportunitate unică de a avea în aceeași sală atât autorități reprezentate la cel mai înalt nivel, organizații internaționale, cât și reprezentanți ai sectorului financiar local.

IPN: Să vorbim în continuare despre Fintech în general. E un domeniu tot mai important la nivel internațional și care intră în responsabilitatea dvs. directă la BNM. E clar că IT-ul accelerează procesele și schimbă paradigmele din sfera financiar-bancară. Cum ați explica ce anume poate schimba în sistemul financiar-bancar din Republica Moldova?

Arcadie Albul:
Fintech este exact ceea ce ne sugerează cuvântul în sine: o intersecție a două domenii largi – partea de Fin – Finance și partea de Tech – tehnologie. Fintech, dacă e să revedem ultimii 15 ani, multe dintre tehnologiile care astăzi ni se par uzuale, cum ar fi aplicații de comunicare globală cu video de pe telefonul mobil la practic zero cost, magazine online, abilitatea de a comanda servicii de transport, abilitatea de a face comenzi de produse alimentare cu livrare – toate fie nu erau disponibile, fie erau limitate doar la un segment îngust al populației pasionată de tehnologie. Deci, partea cu Tech s-a mișcat bine și repede, digitalizarea acestor servicii clasice existente de sute de ani au schimbat modul de consum, de trai, în special în mediul urban. Acum acest trend global al Tech-ului vine și în domeniul serviciilor financiare. Numărul și diversitatea companiilor Fintech în toată lumea crește exponențial, ele vin să aducă progresul tehnologic în lumea serviciilor financiare. O să aduc câteva exemple specifice din domeniul plăților, care de fapt sunt companiile-campioane în Fintech, ca să înțelegeți ce înseamnă experiența cetățenilor în țări care pentru mine servesc că modele de succes. În Suedia, astăzi e mai greu să achiți în numerar decât cu telefonul mobil în care majoritatea suedezilor au o aplicație cu care pot face plăți instant. În China poți merge la o piață agricolă și în loc să achiți în numerar poți scana un QR-code pe care un fermier îl are printat în fața tarabei și poți achita în doar câteva secunde prin intermediul unei aplicații. În Brazilia, durează câteva secunde pentru ca, odată ce am numărul tău de telefon mobil, să îți transfer o sumă de bani. În Elveția pot achita parcarea direct din telefonul mobil din contul meu bancar în doar câteva secunde. A venit timpul ca și în Moldova să dăm un impuls dezvoltării serviciilor financiare. Deci, obiectivul numărul 1 al unității nou-create în cadrul băncii naționale este să faciliteze apariția noilor servicii financiare care au și componenta de tehnologie în ele. În toate țările menționate mai sus, acest succes a venit din inovațiile făcute de către sectorul privat. Unul din scopurile unității este să susțină și să faciliteze dezvoltarea actorilor deja existenți, dar și să faciliteze apariția altor noi care să dezvolte soluții financiare inovatoare, cu accent pe domeniul plăților ce oferă cele mai multe oportunități. Odată cu adoptarea acestui domeniu, BNM își propune să dezvolte conceptul de incluziune financiară - deoarece Fintech vine să ofere acces direct utilizatorilor la conturile de plăți și la servicii financiare prin intermediul unei tehnologii simple, ușor de utilizat, dar inovaționale. De asemenea, ne propunem să dăm un impuls prestatorilor de servicii de plată să adopte inovațiile digitale pentru clienții lor. Concomitent, BNM urmărește să dezvolte cooperarea între regulatori, instituțiile statului, investitori și participanții pieței în transformarea digitală, apariția modelelor noi de afaceri în domeniul serviciilor financiare și de plată.

IPN: Ați făcut o listă - ce soluții, inovatoare și convenabile, ar aduce beneficii aici și acum, dar din păcate încă lipsesc în sistemul financiar-bancar al Republicii Moldova?

Arcadie Albul:
Voi menționa că în momentul de față BNM, în calitate de autoritate de reglementare și supraveghere, nu îngrădește în niciun fel implementarea noilor soluții inovatoare atâta timp cât acestea sunt evaluate de către prestatorii de servicii de plată din punctul de vedere al riscurilor. La modul practic, BNM vede trei soluții care o să aducă domeniul de plăți în Republica Moldova la următorul nivel de dezvoltare: plățile Instant, Open Banking și aderarea la SEPA despre care am vorbit. Open Banking este o legislație care vine să faciliteze concurența în sectorul financiar cu accent pe dezvoltarea plăților. Această legislație reprezintă în sine și o transpunere a unei directive a Uniunii Europene. Am să mă opresc un pic mai mult la plățile instant. Este tehnologia ce permite plăți într-un timp foarte scurt, sub 10 secunde, și care funcționează 24 de ore, 7 zile pe săptămână. BNM construiește acum un nou element central de infrastructură de plată, bazat pe plăți instant. În tarile menționate mai sus ca fiind de succes, acest element de infrastructură a fost fundamental pentru succesele obținute. Însă infrastructura este doar o condiție necesară, nu și suficientă pentru ca cetățeanul să aibă acces la noi servicii. În țările de succes contribuția cea mai mare în inovare vine din partea sectorului privat - fie a actorilor tradiționali cum ar fi băncile, fie a actorilor noi mai mici de tip start-up, care pun accent pe aplicații mobile ce sunt extrem de ușor de utilizat. De aceea unitatea nouă de la BNM - Fintech urmează să lucreze cot la cot cu sectorul privat financiar. Paradoxal, dar pentru a obține succes și noi aplicații tech, din experiența altor țări, cel mai important element este comunicarea deschisă și onestă a tuturor și abilitatea de a avea discuții productive pentru a balansa inovația și gestiunea riscurilor, de a găsi acest punct de echilibru din care să beneficieze cetățeanul. Partenerii internaționali de dezvoltare urmăresc atent acest domeniu. Țin să le mulțumesc pentru sprijinul și flexibilitatea lor. Spre exemplu USAID, momentan, oferă suport financiar deplin pentru participarea a șase colegi de la BNM la un Program din Cambrige, UK ce tine de SupTech.

IPN: Cum ați evalua situația curentă - cât de avansată e transformarea digitală a sectorului bancar? Cât de departe suntem de trendurile globale?

Arcadie Albul:
Digitalizarea sistemului financiar-bancar național este un proces continuu în care BNM se implică activ. Proiectele BNM care pun un fundament solid la tot ce urmează să fie construit în materie de plăți sunt două: cele recent realizate – transpunerea directivei PSD2 și migrarea la standardul ISO 20022 pentru mesajele de plată și cele care urmează - crearea cadrului normativ secundar pentru implementarea PSD2, aderarea la SEPA și proiectul național de plăți instant. Astfel, BNM întreprinde acțiunile necesare pentru a dezvolta și a aduce noi oportunități în domeniul plăților conform trendurilor internaționale, care ar permite implementarea unor noi servicii și instrumente de plată. Toate acestea, luate la un loc, ne vor permite să le asigurăm o protecție mai mare banilor cetățenilor noștri, dar și să facem plățile fără numerar și mai prietenoase cu utilizatorii din Republica Moldova.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.

IPN LIVE