logo

Zinaida Greceanîi „cu jalba în proțap” la Consiliul Europei. Op-Ed de Victor Pelin


https://www.ipn.md/public/index.php/ro/zinaida-greceanii-cu-jalba-in-protap-la-consiliul-europei-7978_1080814.html

Dacă era altfel, atunci politicienii s-ar fi așezat la masa de negocieri pentru a găsi soluția fericită de renovare a componenței Parlamentului, având în vedere impactul crizei pandemice asupra eventualului scrutin. Se pare că știm și care este cauza iresponsabilității – amatorismul jucătorilor de șah, care trișează în permanență, erodând încrederea eventualilor parteneri…”

Încercarea vină n-are?  

Președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a decis să anticipeze eventuala uzurpare a puterii de către Președintele Maia Sandu, adresându-i o scrisoare Secretarului General al Consiliului Europei (CoE), Marija Pejčinović Burić. Scopul mesajului este de a angaja înaltul demnitar european în calitate de mediator în conflictul instituțional dintre Președinție și Parlament în vederea restabilirii ordinii de drept și revenirii în câmpul constituțional.

Acuzațiile Zinaidei Greceanîi la adresa șefului statului sunt grave, dar lipsite de esență. De aceea, scoaterea lor în fața forurilor europene este lipsită de consistență. Mai cu seamă că din mesaj trebuie să înțelegem că doar medierea personală a Secretarului General al CoE poate readuce activitatea principalelor instituții ale statului în câmpul constituțional. De fapt, lucrurile sunt mult mai prozaice, acestea fiind ambalate de o manieră provincială. Examinând demersul șefului legislativului moldovenesc, oare ce ar descoperi Secretarul General al CoE? Și ce acțiuni ar putea întreprinde pentru a contribui la restabilirea ordinii de drept în Republica Moldova? În primul rând, Secretarul General al CoE ar trebuie să se informeze despre esența politică a conflictului dintre Președinție și Parlament:

  • Președinția și majoritatea parlamentară a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidului Șor au viziuni diferite asupra oportunității dizolvării Parlamentului și organizării alegerilor parlamentare anticipate;
  • viziunea Președinției este foarte rigidă. Este necesară dizolvarea Parlamentului și organizarea anticipatelor după 3 luni de criză guvernamentală, așa cum prevede Articolul 85(1) din Constituție;
  • viziunea Președintelui Parlamentului, Zinaida Greceanîi, este una șovăielnică, conjuncturistă. PSRM în frunte cu Zinaida Greceanîi a salutat demisia din 23 decembrie 2020 a Guvernului Ghicu tocmai pentru a provoca alegeri parlamentare anticipate. Ulterior, PSRM și-a schimbat de mai multe ori atitudinea față de oportunitatea dizolvări Parlamentului sub influența sondajelor de opinie și a agravării factorului pandemic;
  • pentru a-și justifica comportamentul oscilant, Președintele Parlamentului și fracțiunea PSRM au admis un compromis, formând o majoritate parlamentară cu fracțiunea Partidul Șor pe care o consideră exponentă a intereselor mafiei și bandiților (min.07.00-15.21).    

Probabil, concluzia la care ar ajunge Secretarul General al CoE s-ar rezuma la faptul că politicienii moldoveni sunt slabi la calcule, dezvoltă scenarii ramificate pentru a-și etala curajul vizionar, iar când descoperă că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, își schimbă macazul, invocând necesitatea respectării normelor constituționale. De aceea, Secretarul General al CoE, după ce se va informa despre manevrele politicienilor moldoveni, va transmite solicitarea structurilor specializate ale CoE pentru a se referi la esența juridică a conflictului. Evident, având în vedere rolul Curții Constituționale (CC) a Republicii Moldova în soluționare problemelor de ordin constituțional. Așa se va închide, probabil, cercul vicios pe care a fost lansată jalba din proțap.  

Eludarea rolului Curții Constituționale

Mesajul Zinaidei Greceanîi către Secretarul General al CoE are un singur scop – eludarea rolului Curții Constituționale în soluționarea disputei dintre Președinție și Parlament. Principala concluzie care se impune este că Președintele Parlamentului și fracțiunea PSRM anticipează un anumit răspuns al CC la sesizarea Președintelui Maia Sandu privind circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului. Aceasta este singura rațiune pentru care Președintele Parlamentului a decis să anticipeze lucrurile, punând jalba în proțap și transmițând-o CoE. Prin această acțiune se urmărește, probabil, exercitarea presiunii asupra CC pentru a amâna examinarea sesizării pe motiv că CoE s-ar putea implica cumva în disputa dintre Președinție și Parlament. Este o mișcare greșită, de aceea, e puțin probabil ca CoE să se prindă în astfel de mreje.

În primul rând, instituțiile europene s-au deprins cu jonglarea din partea politicienilor moldoveni cu termenii juridici vag definiți. Invocarea în mesajul către CoE a uzurpării puterii este absolut de prisos. Evident, se poate vorbi despre uzurparea puterii, atunci când poporul suveran este împiedicat, prin vicleșuguri sau forță brutală, să-și exercite puterea direct sau prin intermediul reprezentanților săi. În situația concretă a conflictului dintre Președinție și Parlament avem o situație absolut diferită – Președinția, care este acuzată de uzurparea puterii, insistă pe soluționarea unui diferend politico-juridic prin intermediul implicării directe a cetățenilor, care sunt chemați la urnele de vot. 

În al doilea rând, este oportun să fie încurajat și nu subminat efortul CC de ajustare a propriei jurisprudențe referitoare la relațiile dintre Președinție și Parlament. Din păcate, jurisprudența CC în domeniul menționat rămâne a fi sinuoasă, purtând amprenta compromisurilor anterioare. În acest sens, se poate afirma că prevederile hotărârii CC privind circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului nici pe departe nu sunt previzibile. CC urmează să găsească soluția de mijloc, manevrând între trei poli ai propriei jurisprudențe, dezvoltate de-a lungul anilor, în circumstanțe absolut diferite:

  • indiferent de circumstanțele care au determinat lipsa votului de încredere, eșuarea formării noului Guvern în termen de 3 luni duce inevitabil la dizolvarea Parlamentului. Un Guvern demisionar cu un Prim-ministru interimar nu poate fi perpetuu în timp (alineatul 76)”;
  • în cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Președintele Republicii este obligat să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcția de Prim-ministru. Ținând cont de propria-i jurisprudență, CC ar trebui să clarifice dacă această clauză se extinde și după scurgerea celor 3 luni de la intervenirea interimatului;
  • în cazul în care Președintele Republicii refuză să desemneze candidatul pentru funcția de Prim-ministru înaintat de majoritatea parlamentară formalizată, această situație trebuie soluționată prin prisma articolului 89 din Constituție, care prevede suspendarea din funcție și demiterea Președintelui Republicii.

Ne convingem că, în circumstanțele menționate, apelarea Zinaidei Greceanîi la medierea CoE în conflictul dintre Președinție și Parlament este absolut inoportună și chiar dăunătoare.

Concluzii

Mesajul Președintelui Parlamentului, Zinaida Greceanîi, către Secretarul General CoE reprezintă o gravă greșeală politică. Invocarea uzurpării puterii de către cei care insistă pe exprimarea directă a voinței cetățenilor la alegeri legislative este dovada lipsei totale a înțelegerii a ceea ce înseamnă uzurpare.

Umblatul cu jalba în proțap pe la CoE pune într-o lumină foarte proastă suveranitatea și independența Republicii Moldova. Scoaterea unui conflict dintre instituțiile statului la nivelul medierii Secretarului General CoE este o mostră de infantilism politic. Aceasta însemnă  că PSRM – solicitant al medierii CoE, își dorește impunerea unei decizii din afară pentru un conflict intern, eludând procedurile și rolul instituțiilor statului.

Prin demersul Președintelui Parlamentului, PSRM și liderii acestuia demonstrează că nu au încredere în instituțiile statului la reconfigurarea cărora au participat în 2019. Mai mult, coalizarea PSRM cu forțele acuzate anterior de a fi exponente ale mafiei și bandiților – Partidul Șor și fragmente dispersate ale formațiunii lui Plahotniuc, demonstrează lunecarea PSRM spre acoperirea intereselor obscure ale politicienilor fugari.

Lăsând la o parte disputa dintre Președinție și Parlament, trebuie să recunoaștem că clasa politică din Republica Moldova este iresponsabilă. Dacă era altfel, atunci politicienii s-ar fi așezat la masa de negocieri pentru a găsi soluția fericită de renovare a componenței Parlamentului, având în vedere impactul crizei pandemice asupra eventualului scrutin. Se pare că știm și care este cauza iresponsabilității – amatorismul jucătorilor de șah, care trișează în permanență, erodând încrederea eventualilor parteneri.