logo

Kyiv și Chișinău: E timpul pentru o apropiere ordonată. Op-Ed de Leo Litra și Nicu Popescu


https://www.ipn.md/public/index.php/ro/kyiv-si-chisinau-e-timpul-pentru-o-apropiere-ordonata-7978_1080106.html

Chișinău și Kyiv trec printr-o perioadă de apropiere în ultima vreme. Președinții Maia Sandu și Volodymyr Zelenskiy sunt hotărâți să îmbunătățească relațiile dintre cele două țări. Acest impuls la nivel înalt poate îmbunătăți cu siguranță relațiile, dar ele trebuie totuși să ocolească mai multe obstacole care au complicat relația de până acum.
---

Relațiile dintre Ucraina și Republica Moldova au avut urcușuri și coborâșuri în ultimii ani. Eforturile celor două țări de a lucra mai mult la agenda lor bilaterală și la securitatea regională au fost împiedicate de numeroase dificultăți, inclusiv de fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, care a pus la îndoială integritatea teritorială a Ucrainei. În aceeași listă se înscriu și contrabanda care are loc pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene și problemele bilaterale moștenite după dispariția Uniunii Sovietice.

Alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova a deblocat dialogul la nivel înalt dintre cele două țări și a reabilitat parteneriatul bilateral. Maia Sandu a ales Kyivul pentru prima sa vizită de stat în străinătate, semnalând clar cât de prioritare sunt relațiile cu Ucraina. Președinții Maia Sandu și Volodymyr Zelenskiy par să aibă multă simpatie reciprocă și o relație personală excelentă. Ambii președinți au fost aleși cu mandate politice clare de a combate structurile corupte care au dominat politica atât în Moldova, cât și în Ucraina în ultimii ani și ambii se confruntă cu o rezistență majoră din partea grupurilor de interese corupte.

Astfel de considerații personale și politice pot ajuta, dar nu vor rezolva automat toate problemele bilaterale care au complicat relațiile până acum. Aceste probleme se referă în principal la problemele de mediu legate de râul Nistru, la demarcarea frontierei, la chestiunea proprietății pe teritoriul ambelor state, la energie și la alte probleme.

Una dintre cele mai delicate dintre acestea este setul de probleme legate de complexul hidroenergetic Novodnestrovsk, care este chiar în amonte pe râul Nistru. Din perspectiva Ucrainei, Kyivul are interesul de a-și dezvolta propria capacitate hidroenergetică și de a-și îmbunătăți securitatea energetică. Dar din punctul de vedere al Moldovei, Nistru este cea mai importantă și de neînlocuit sursă de apă pentru țară. Există temeri puternice în Moldova că extinderea în continuare a infrastructurii de producere a energiei electrice în Novodnestrovsk poate priva Moldova (precum și regiunea Odessa) de resurse vitale de apă. Nistrul nu este un râu foarte mare în comparație cu Nipru sau Dunărea, de exemplu, dar găzduiește unul dintre cele mai mari complexe hidroelectrice din lume. Ecologiștii din ambele țări subliniază că în ultimii zece ani Nistrul a degradat deja. Iar Novodnestrovsk nici măcar nu funcționează la capacitatea sa maximă. Pe de altă parte, Moldova trebuie să contribuie și ea la îmbunătățirea ecologiei râului Nistru, care are de suferit de pe urma lipsei unei stații de epurare moderne la Soroca. Pentru a găsi o cale de rezolvare a acestui nod gordian, părțile au discutat despre posibilitatea atragerii Uniunii Europene în rezolvarea acestei probleme spinoase.

Schimbarea conducerii în Moldova și Ucraina a schimbat atmosfera în relații de la negativ la optimism prudent și respectiv spre o deschidere mai mare. Pentru a da mai multă substanță relațiilor dintre Kyiv și Chișinău, cei doi lideri trebuie să își intensifice contactele și să îndeplinească înțelegerile convenite anterior. Lansarea consiliului prezidențial moldo-ucrainean anunțat in timpul vizitei, va consolida cooperarea și va ajuta concentrarea pe chestiuni practice.

Ucraina și Moldova au demonstrat deja că pot realiza proiecte semnificative atunci când ambele țări acționează împreună. Construcția noului punct comun de trecere din Palanca este unul dintre exemplele care arată ce pot face țările pentru a consolida contactele dintre oameni. Controlul comun a devenit funcțional și la punctul de trecere Cuciurgan de pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Extinderea controlului comun pe întreaga frontieră ar facilita și mai mult relațiile bilaterale comerciale și contactele dintre oameni. În același context, în urma acordului recent dintre Zelenskiy și Sandu, se construiește un nou pod peste Nistru, care, odată dat în exploatare, va face drumul de la Kyiv la Chișinău mult mai scurt.

Astfel de proiecte arată că, în ciuda chestiunilor problematice, Moldova și Ucraina împărtășesc un set mult mai fundamental de interese comune legate de propria securitate și integrare europeană. Recent, Moldova și Ucraina (precum și Georgia) au propus un set comun de priorități pentru viitorul Parteneriatului Estic, în care au cerut, printre altele, să intensifice cooperarea în materie de securitate cu UE. Ucraina este un partener de încredere în soluționarea conflictului transnistrean, iar din 2014 Moldova a sprijinit inițiativele Kyivului în organizațiile internaționale.

In pofida unor divergențe care mai rămân în relația bilaterală, parteneriatul moldo-ucrainean are un fundament foarte puternic și anume faptul că ambele țări au nevoie de un vecin puternic, pro-european, consolidat și prietenos. Aceasta oferă celor două țări stimulente puternice pentru a-și rezolva problemele și a valorifica pe deplin marele potențial neexploatat. Iar acum este momentul potrivit pentru a face acest lucru.
---

Leo Litra este cercetător senior la Centrul Noua Europă din Kyiv

Nicu Popescu este Director al Programului Europa Lărgită din cadrul Consiliului European pentru Relații Externe de la Paris.

---

Acest Op-Ed este publicat de
Европейська Правда (Ucraina) și  Agenția de presă IPN  (Republica Moldova).

Op-Ed este realizat într-un parteneriat dintre  cercetătorii IPRE (Chișinău), New Europe Centre (Kyiv) și ECFR (Paris) în cadrul proiectului
„Poduri de legătură cu UE: Securizarea procesului de europenizare al Republicii Moldova”, implementat cu suportul Fundației Soros-Moldova, precum și în rezultatul unui parteneriat IPRE cu IPN în cadrul proiectului „Noi și Europa” susținut de Fundația Konrad Adenauer în Republica Moldova. Viziunile exprimate le aparțin autorilor