logo

Alegerile europarlamentare 2019: impact pentru Moldova. Dezbateri IPN


https://www.ipn.md/public/index.php/ro/alegerile-europarlamentare-2019-impact-pentru-moldova-dezbateri-ipn-8004_1048567.html

Peste aproximativ două săptămâni vor avea loc alegeri pentru Parlamentul Uniunii Europene, iar Uniunea Europeană este vecinul Republicii Moldova direct cu care are frontieră comună din anul 2007. UE, de ceva timp, trece prin anumite frământări profunde care se pot solda cu modificări serioase de formă și de conținut în organizarea propriei vieți și care nu pot să nu aibă impact serios și asupra Republicii Moldova și a cetățenilor moldoveni. Alegerile europarlamentare 2019 au capacitatea deplină să confirme sau să infirme realizarea acestor modificări, iată de unde, interesul major pentru ceea cu se pot solda europarlamentarele din luna curentă. Și acesta în contextul în care un alt vecin, Ucraina, prin alegerile prezidențiale de luna trecută, deja a dat semne clare că vrea să meargă pe calea modificărilor profunde. Despre aceasta au discutat participanții la dezbaterile publice: „Alegerile europarlamentare 2019: impact pentru Moldova”, ediția a 110-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.

Igor Boțan, expert în sisteme electoare, expertul permanent al proiectului, a declarat că europarlamentarele actuale vor fi cel de-al nouălea scrutin direct pentru Parlamentul European (PE), care face parte din cele șapte instituții fundamentale ale UE. De asemenea, Parlamentul European este una dintre cele trei instituții, alături Consiliul de Miniștri sau Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană, care are un rol important în spațiul UE. Mai mult decât atât, spune expertul, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, competențele PE au fost extinse substanțial și această instituție este extrem de importantă. După intrarea în vigoare a Tratatului, au fost stabilite 40 de domenii noi în care Parlamentul European poate interveni și legifera. Este vorba despre domenii ca agricultura, dezvoltarea regională, energia, distribuirea de fonduri etc.

„Noi trebuie să privim aceste alegeri nu doar ca o țară vecină a UE, a României, din simplul motiv că aproximativ o treime din cetățenii Republicii Moldova au și cetățenie română – deci sunt cetățeni ai Uniunii Europene și au dreptul să participe la aceste alegeri. Acest lucru este foarte important. Deci, cetățenii Republicii Moldova, prin votul lor, chiar pot influența reprezentarea deputaților români în Parlamentul European. Știm cu toții că României îi revin 32 de locuri în PE. Pentru aceste alegeri, în România s-au înscris 23 de formațiuni politice, șapte candidați independenți”, a notat Igor Boțan. În opinia sa, există o gamă largă de concurenți electorali, care pot fi votați de către cetățenii Republicii Moldova.

Potrivit expertului, este important să se înțeleagă modul în care se votează în aceste alegeri. Expertul a mai spus că alegerile pentru Parlamentul European se desfășoară în baza sistemului electoral proporțional, iar parlamentele naționale decid, dacă sistemul este aplicat în calitate de unul deplin, după principiul „o țară - o circumscripție” sau țările pot fi divizate în circumscripții electorale cu mai multe mandate. „Pentru cetățenii din diasporă sau din afara României trebuie să fie clar că se vor vota liste de partid închise întrucât este o singură circumscripție uninominală, iar pragul de trecere, care a fost introdus în 2018, pentru România a fost stabilit de 5%. Un alt lucru important care nu trebuie uita este faptul că statul este asociat cu UE și din aceste considerente alegerile pentru PE privesc Republica Moldova”, a spus Igor Boțan. Expertul a mai spus că una dintre prerogativele Parlamentului European este să adopte bugetul UE și să aleagă președintele UE.

Victor Juc, director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, a menționat că alegerile din 2019 sunt importante reieșind din mai multe raționamente. „În primul rând, prin faptul că primii pe lista concurenților electorali vor putea să candideze la funcția de președinte al Comisiei Europene. În trecut aceasta era prerogativa, mai degrabă, a Consiliului European, care venea cu o anumită recomandare. De asemenea, alegerile sunt importante pentru că, datorită migrației și a euroscepticismului, s-au consolidat substanțial pozițiile unor forțe politice reprezentative, populiste, poziționate pe extrema dreaptă a eșichierului politic”, a spus Victor Juc.

„Aș face aici o analogie cu alegerile prezidențiale din Ucraina – ele nu ar fi fost interesante, dacă nu ar fi participat actorul Volodimir Zelenskii. Alegerile din 2019 nu ar fi fost atât de interesante, dacă nu ar fi fost această problemă legată de populism și de euroscepticism, mai ales că toate partidele folosesc la maximum posibilitățile pentru a-și consolida pozițiile lor. Nu în ultimul rând, aș vorbi și despre oportunitatea de a reseta activitatea Uniunii Europene, dat fiind faptul că s-a schimbat liderul politic neformal – Angela Merkel i-a cedat locul lui Emmanuel Macron. Președintele Franței a venit de mai multe ori cu mai multe propuneri, inclusiv acea scrisoare redactată în 22 de limbi, prin care se propune crearea unor noi instituții, unor noi mecanisme, inclusiv armata Uniunii Europene. Toți acești factori, inclusiv problema Marii Britaniei, care urmează să părăsească UE, dacă sunt pliați, permit catalogarea alegerilor pentru Parlamentul European ca fiind mai importante decât cele din 2009, de exemplu”, a notat Victor Juc.

Ion Tăbârță, expert IDIS „Viitorul”, consideră că, în viitoarele alegeri europarlamentare, aspectul politic, deși diferă de aspectele naționale, forțele politice rămân în linii generale aceleași și favoriții, de asemenea, rămân aceeași. Este vorba despre cele două familii mari europene – popular-europenii și social-democrații – partide care au fost practic la cârma Parlamentului European de la existența acestuia. „Aceste două formațiuni au decis în cadrul Parlamentului European și ele în continuare, dacă e să ne uităm la sondaje, rămân cu scorul cel mai mare, care va fi acumulat. Însă, cifrele preliminare arată că ele vor acumula mai puține voturi decât la precedentele alegeri. Și se presupune că, pentru prima dată, aceste două familii politice nu vor avea suficiente voturi ca să formeze instituțiile doar ele. Vor trebui să negocieze și cu a treia familie politică. Se așteaptă că vor crește în scor ALDE sau liberalii cu alte cuvinte”, a mai spus expertul.

Potrivit lui Ion Tăbârță, se anticipează că vor crește în scor și euroscepticii, populiștii sau partidele care au o perspectivă mai reticentă față de proiectul european. „Acest lucru poate fi explicat prin acel proces de „patinare” în care se află UE de vreo zece ani – pornind de la recesiunea economică din 2008, problema greacă, migranții, Brexitul etc. Pe fundalul problemelor respective, aceste forțe populiste și eurosceptice au început să crească în preferințele electoratului și nu este o noutate pentru UE. Mai este interesant de urmărit ce vor face conservatorii și reformatorii europeni, pentru că suportul sau pilonul lor era întotdeauna Marea Britanie. Așteptăm să vedem ce va fi până la urmă cu acest Brexit, câți reprezentanți vor fi în Parlamentul European, în funcție de Brexit, că vor 705  sau mai mulți europarlamentari”, a mai spus expertul. Potrivit lui, chiar cu această confuzie a Brexitului, se prefigurează o nouă axă a conservatorilor și a reformatorilor, „așa-numita axă italiano-poloneză”.

Mihai Mogîldea, expert al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, a declarat că alegerile din 2019, cu siguranță, au un potențial mai mare în comparație cu cele din 2014. „Cifrele de la scrutinele naționale arată că populismul în Europa este, din păcate, într-o continuă creștere. Au existat exemplele mai multor alegeri din țări precum Italia, care au demonstrat că aripa populistă deține un electorat relevant. Nu este important ca și procentaj, nu deține o majoritate, dar aceste opțiuni nu sunt doar ale partidelor, ci vin din partea electoratului care este mai reticent față de unele politici ale UE, față de valorile europene, acțiunile instituțiilor europene, dar și interacțiunea lor cu oamenii simpli. Există cumva o ruptură la nivelul acesta de relații dintre liderii europeni, instituții europene și oamenii din țările membre UE. Și acest lucru este criticat mai bine de 20 de ani în cadrul Uniunii Europene că cetățenii nu au mecanisme directe prin care pot influența procesul decizional în cadrul UE”, a notat expertul.

Potrivit lui, s-au făcut unele schimbări, în special după 2009, prin introducerea inițiativei cetățenești, prin lărgirea competențelor Parlamentului European. Și, în opinia sa, este important de accentuat că PE este practic instituția care trebuie să asigure comunicarea indirectă dintre cetățeni și Comisia Europeană – instituția care vine cu inițiativele de politici în cadrul UE. Expertul a mai specificat faptul că atribuțiile și competențele Parlamentului European au fost schimbate pe parcursul anilor pentru a-l transforma într-o instituție supranațională. PE nu reprezintă interesele țărilor membre, ci reprezintă interesele UE ca și structură supranațională, cumva diferit față de Consiliul European. Mihai Mogîldea a mai declarat că PE este un exemplu interesant cum familiile de partide europene reușesc să comunice și să asigure o instituție funcțională, stabilă,.  

„Deci, putem vedea că și acolo, grupuri care au viziuni ideologice diferite – socialiștii, popular-europenii, liberalii, iar câteodată și reformiștii – reușesc să comunice pe unele dosare de importanță majoră. Și cred că în următorul mandat vom avea o situație în care atât popular-europenii, cât și socialiștii, liberal-democrații vor reuși să asigure această majoritate funcțională pentru subiecte de importanță majoră pentru UE”, a mai spus Mihai Mogîldea.

Dezbaterile „Alegerile europarlamentare 2019: impact pentru Moldova”, ediția a 110-a, fac parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.