Există, oare, ceva, care funcționează normal în statul ăsta?! Revista IPN

Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social - politice (03.08 - 09.08.2020)

Evenimentele săptămânii, succint

IGOR DODON LA MOSCOVA

Președintele Republicii Moldova s-a întâlnit la Moscova doar cu un înalt funcționar din administrația prezidențială și acest fapt este apreciat critic.

MODIFICAREA CONSTITUTIEI

Prima ședință a Comisiei pentru schimbarea Constituției țării a avut loc, fiind prezidată de Igor Dodon.

Fostul deputat Iurie Țap consideră că modificarea Constituției „este o necesitate, dar pornirile actualului președinte par a fi inoportune.

Ex-consilierul prim-ministrului Maiei Sandu, Vlad Kulminski crede că „dl Dodon încearcă să umple spațiul informațional cu inițiative, pentru ca să creeze o agenda în ajunul alegerilor prezidențiale”.

VIAȚA DE PARTID

Majoritatea parlamentară. Deputatul democrat Alexandru Jizdan, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, declară că există divergențe mari între componentele coaliției „situative”, cum a numit-o el, între socialiști și democrați, „în special în ceea ce ține de ideologie”.

Opoziția. Platforma DA și-a convocat ieri Consiliul Național Politic, care a examinat evoluțiile recente de pe scena socio-politică, agenda revăzută a Platformei DA din perspectiva alegerilor prezidențiale preconizate pentru 1 noiembrie curent, alte chestiuni organizatorice.

ECONOMIA

Platforma DA și PRO Moldova cer o ședință extraordinară a Parlamentului pentru a iniția soluții de depășire a situației dezastruoase din agricultură.

Premierul României a anunțat că gazoductul Ungheni-Chișinău este gata și aceasta este „o veste bună, chiar dacă nu s-a făcut o inaugurare a unei investiții extrem de importante pentru România”.

SCANDALUL RHOSUS

În legătură cu tragedia produsă la Beirut, ministrul afacerilor externe și integrării europene Oleg Țulea a exprimat compasiune adresat omologului său libanez, Charbel Wehbe, iar Agenția Navală a declarat că nava „Rhosus” „nu era sub pavilionul Republicii Moldova”.
 
DOSARE DE REZONANȚĂ

Curtea de Arbitraj de la Stockholm a interzis Republicii Moldova să efectueze acțiuni de reziliere a contractului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău până la o decizie finală.

Șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, a condamnat deschis lipsa de finalitate a furtului miliardului,
ceea ce provocat protestul partizanilor lui Ilan Șor, dar și o manifestare de solidaritate a ambasadorilor europeni de la Chișinău.

MOLDOVA LA CEDO

Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, a declarat că, la începutul lunii iulie a anului curent, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului așteptau să fie examinate 1 020 de cereri împotriva Republicii Moldova.

CEDO a condamnat Republica Moldova pentru excluderea din cursa electorală a Partidului Politic „Patria” din noiembrie 2014. Partidul va incasa circa 15000 de euro.

SĂNĂTATEA PUBLICĂ

Închiderea școlilor pe fondul pandemiei de coronavirusar ar putea genera o „catastrofă generațională”, avertizează Antonio Guterres, Secretarul general al ONU.

Ala Tocarciuc, expertă în probleme de sănătate publică, afirmă: comunicarea dintre autorități și cetățeni este unul dintre instrumentele cele mai importante în combaterea unei crize, iar autoritățile îl mânuiesc prost.

Restricțiile impuse în contextul pandemiei, continuă să fie încălcate de cetățenii și agenții economici din Republica Moldova. Amenzile curg.
 
CIRCUITUL IDEILOR

Vadim Pistrinciuc, Director Executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS), doctor în sociologie, consideră că Republica Moldova nu are un domeniu de stat care ar funcționa bine.

PROTESTE LA PTF LEUȘENI

Mai multe mașini au blocat în ziua de 6 august șoseaua spre punctul de trecere a frontierei Leușeni, după ce șoferii au fost opriți de partea română pentru că nu întrunesc cerințele legate de COVID 19.

RELAȚII MOLDO-UCRAINENE

Pe 4 august ministrul afacerilor externe și integrării europene Oleg Țulea a efectuat o vizită la Kiev, unde a avut discuții cu omologul său, Dmytro Kuleba.

MOLDOVENII DIN UCRAINA

Podul plutitor de la Cartal (Orlovca), Ucraina – Isaccea, România intră în funcțiune din 10 august.

Evenimentele săptămânii, detaliat

IGOR DODON LA MOSCOVA

După ce primarul de la Bălți și, totodată, liderul „Partidului nostru” Renato Usatîi, a declarat în seara de 3 august că președintele s-ar afla într-o vizită secretă la Moscova, a doua zi acesta a confirmat informația pe FB.

Fostul susținător al lui Igor Dodon în turul doi al prezidențialelor din 2016 a afirmat că președintele Republicii Moldova se află în capitala rusă cu scopul „să-i convingă pe unii dintre curatorii săi de presupusa victorie a sa la alegerile prezidențiale și de necesitatea sprijinului din partea Moscovei. Bietul Dodon nu știe încă despre faptul că acești curatori ai săi știu mai multe despre eșecul său în alegeri...”, a scris Usatîi pe Facebook.

Președintele Igor Dodon nu a comentat declarația lui Usatîi, prezentând o altă versiune pentru aflarea sa în capitala rusă: „Întreprind o scurtă vizită de lucru la Moscova unde intenționez să mă întâlnesc cu oficiali ruși pentru a discuta aspecte legate de intensificarea și aprofundarea relațiilor de colaborare moldo-ruse în toate domeniile de interes comun”.

În condițiile când TASS a înștiințat că președintele Putin nu planifică o întrevedere cu Igor Dodon, din informațiile făcute publice se poate constata că „toate domeniile de interes comun” Igor Dodon le-a discutat la Moscova cu Dmitrii Kozak. Persoană influentă în administrația de la Kremlin, acesta are o experiență de implicare în „mișcarea literelor” de la Chișinău încă din 2003.

Europa Liberă scrie că „analiștii de la Chișinău cred în general că dacă Igor Dodon și-ar dori o înțelegere ca cea dinaintea scrutinului din 2019, pe marginea implicării electoratului transnistrean de partea sa în scrutinul prezidențial, o întrevedere Kozak-Dodon-Krasnoselki ar fi cel mai potrivit format”.

Vorbind despre ocupațiile sale de la Moscova, președintele Igor Dodon a relatat despre efortul de a scoate la mal multpătimitul acord de 200 de milioane de euro; organizarea unei întruniri a comisiei interguvernamentale moldo-ruse de cooperare comercial-economică și un lot umanitar de motorină pentru agricultorii moldoveni loviți de secetă.

Fotografia de la întrevederea cu Dmitrii Kozak a trezit nedumerirea ex-reprezentantului Republicii Moldova la Consiliul Europei și la ONU Alexei Tulbure: „Acesta este modul de prezentare a subalternilor în fața șefilor din Rusia... Șeful nu are hârtii, subalternul raportează din notițele pe care le are în față”, a observat Tulbure.

Fostul viceministru al MAEIE Iulian Groza a stipulat că fotografia e ceva secundar, problema e în diferența de statut al interlocutorilor: „Nu-mi amintesc să se fi întâlnit vreodată un președinte de țară sau prim-ministru cu consilierul omologului său”. La rândul său, Aureliu Ciocoi, consilierul de politică externă a președintelui Igor Dodon a remarcat că Putin l-a numit pe Kozak reprezentant special al președintelui FR pentru legături cu Republica Moldova, sugerând că statutul funcționarului este suficient de înalt pentru a fi în echilibru cu poziția de președinte al Republicii Moldova.

Fostul șef al cancelariei prezidențiale de pe vremea lui Nicolae Timofti, Ion Păduraru, în general, s-a referit l-a propria experiență de activitate în echipa prezidențială, indicând că ceea ce contează este competența interlocutorilor în subiectele discutate, diferența de statut nefiind o barieră. El a făcut referință și la întâlnirile lui Putin cu Pompeo, lăsând să se înțeleagă că aflarea președintelui nostru în biroul lui Kozak ar face parte din același șir valoric.

MODIFICAREA CONSTITUTIEI

Prima ședință a Comisiei pentru schimbarea Constituției țării a avut loc, fiind prezidată de Igor Dodon. În termen de 12 luni, Comisia urmează să identifice lacunele sistemului și să prezinte propuneri de revizuire a Constituției. Modificarea Legii Supreme a fost inițiată de Igor Dodon, după ce el a fost suspendat în repetate rânduri din funcție pe timpul guvernării democraților.

Fostul deputat Iurie Țap consideră că modificarea Constituției „este o necesitate, dar pornirile actualului președinte par a fi inoportune. Astfel, pe de o parte, suntem la sfârșitul mandatului acestuia, pe de altă parte, actualul Parlament, ales în condițiile și sub bagheta regimului oligarhic, dar, în special, urmare reconfigurării acestuia nu mai este unul reprezentativ și cel mai important – nu are dreptul moral să reglementeze la general, nemaivorbind despre modificarea sau adoptarea unei noi Constituții. A propos, acest obiectiv poate fi atins doar prin efortul comun al puterii și opoziției, dincolo de poziționarea concretă a actorilor politici, consens care poate fi realizat în urma alegerilor prezidențiale și celor parlamentare anticipate.

Cât privește esența problemei/modificărilor, fostul legislator „subscrie cu privire la existența multiplelor probleme de ordin constituțional, dar, totodată, printre subiectele invocate de Igor Dodon, dar și cele vociferate de mai mulți lideri de opinie, se regăsesc și unele care trezesc nedumeriri, dar și bănuieli privind dorința actualului președinte de a-și spori prerogativele, în eventualul câștig, dar și alte interese ascunse”, a scris fostul deputat, pe o rețea de socializare.

Referitor la același subiect de modificare a Constituției, ex-consilierul prim-ministrului Maiei Sandu, Vlad Kulminski a opinat că „dl Dodon încearcă să umple spațiul informațional cu inițiative, pentru ca să creeze o agenda în ajunul alegerilor prezidențiale. Doar acest aspect contează să-l înțelegem, pentru că, în rest, această inițiativă e lipsită de orice sens și nu are nicio șansă să fie implementată”, susține Kulminski. Alți experți susțin că, astfel, șeful statului încearcă că-și subordoneze Curtea Constituțională, acuzații respinse de președinte.

VIAȚA DE PARTID

Majoritatea parlamentară. Deputatul democrat Alexandru Jizdan, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, a acordat un interviu postului de radio Europa Liberă unde a apreciat că există divergențe mari între componentele coaliției „situative”, cum a numit-o el, între socialiști și democrați, „în special în ceea ce ține de ideologie.

Noi privim lucrurile un pic diferit în ceea ce ține de relațiile cu România. Mie, ca președinte al Comisiei securitate națională, nu-mi place cum merg lucrurile cu Transnistria. Este un subiect care nu se află măcar în primele 10 pe agenda politică, nici pe agenda oamenilor nu mai avem această Transnistrie”, a opinat demnitarul. Parlamentarul a dat de înțeles că PDM nu-l va susține pe Igor Dodon la alegerile prezidențiale din toamnă, dar va avea propriul candidat. În context, sursa a precizat că democrații nu au decis deocamdată cine va fi acesta, a punctat sursa.

În contextul rezistenței opuse de regimul Plahotniuc în iunie 2019, deputatul n-a exclus posibilitatea vărsărilor de sânge, dar „vă spun cu certitudine că a fost luată o decizie corectă, atunci când s-a decis trecerea în opoziție”. A existat o tentație de a forța lucrurile, dar și „o analiză a Ministerului de Interne, care arăta că lucrurile nu stau bine. Noi am monitorizat foarte bine procesele și temperatura în societate și recomandarea mea a fost ca nu de adus o contra-tabără de protestatari, fiindcă procesele încetișor ieșeau de sub control. Slavă Domnului că nu am ajuns să devin un ministru care să gestionez un proces care a avut urmări fatale pentru țara noastră. De acest lucru m-am îngrijorat cel mai mult. S-a trecut fără vărsări de sânge și mă bucur foarte mult”.

Opoziția. Platforma DA și-a convocat ieri Consiliul Național Politic, care a examinat evoluțiile recente de pe scena socio-politică, agenda revăzută a Platformei DA din perspectiva alegerilor prezidențiale preconizate pentru 1 noiembrie curent, alte chestiuni organizatorice. A fost prezentată viziunea formațiunii și rigorile comportamentale în context preelectoral, atenționând că Platforma DA va aborda o strategie de comunicare pozitivă, fără a ataca competitorii de pe dreapta politică: „Noi vom spune Adevărul și asta este suficient, ” a atenționat Andrei Năstase, care a fost reconfirmat să candideze la președinția țării. Totodată, fruntașii formațiunii au relevat că „situația catastrofală din agricultura țării este prioritară pe agenda Platformei DA”.

ECONOMIA

Fracțiunea parlamentară a Partidului Platforma Demnitate și Adevăr propune organizarea ședinței extraordinare a Parlamentului pentru a iniția soluții de depășire a situației dezastruoase din agricultură. Despre aceasta a anunțat deputatul Alexandru Slusari.

Se solicită audierea prim-ministrului și a ministrului agriculturii, dezvoltării regionale și mediului. Se consideră oportună introducerea stării de urgență în mai multe raioane ale țării în legătură cu calamitățile naturale, dar și adresării către partenerii externi după asistență.

Platforma DA mai propune examinarea modificărilor la Legea cu privire la Camera de Comerț și Industrie, și anume deblocarea procedurii eliberării certificatelor de forța majoră. Un alt proiect propus este cel cu privire la instituirea vacanței fiscale pentru unele categorii de întreprinderi. Mai exact, se propun vacanțele fiscale inclusiv pentru toți fermieri afectați de calamități naturale.

Și Pro Moldova solicită declararea stării excepționale în agricultură și aprobarea unui pachet de măsuri pentru susținerea agricultorilor afectați de secetă. În acest scop, liderul Andrian Candu spune că va propune opoziției organizarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului.

Mai exact, deputații propun lansarea procedurii de modificare a bugetului public național pentru anul 2020 în care să fie identificate și alocate două miliarde de lei pentru crearea unui fond anticriză în sectorul agricol. Acestea ar urma să fie utilizate pentru plata compensațiilor pentru agricultori în contextul pierderilor financiare.

La fel, se propune elaborarea unui mecanism de reeșalonare a plăților aferente activității companiilor agricole, precum și a creditelor, elaborarea unui mecanism de scutire a taxelor și impozitelor activității companiilor agricole pentru perioada de până la 31 decembrie 2020. De asemenea, se solicită aprobarea unui mecanism de achiziționare de către stat în anul 2020 a roadei agricole autohtone din anul 2021, precum și elaborarea unui mecanism alternativ de subvenționare, precum și aprobarea impozitului unic în agricultură.

Premierul României a anunțat că gazoductul Ungheni-Chișinău este gata și aceasta este „o veste bună, chiar dacă nu s-a făcut o inaugurare a unei investiții extrem de importante pentru România”. Această lucrare „arată determinarea României în a fi alături de cetățenii Republicii Moldova și de basarabeni”, a menționat premierul României.

Gazoductul Ungheni-Chișinău are o lungime de 120 km și trei stații de predare a gazelor naturale, una în Ungheni și două în Chișinău. precum și un centru de dispecerat la Ghidighici.

Ion Sterian, Directorul General al Transgaz SA, spunea recent: „După finalizarea și punerea în funcțiune a gazoductului, infrastructura de gaze din Republica Moldova se va conecta la infrastructura de gaze din România, care este interconectată cu cea din Europa și, astfel, în Republica Moldova pot ajunge gaze din Marea Caspică, din Marea Nordului, din nordul Greciei și din Norvegia. Proiectul reprezintă un câștig în plan geopolitic, urmărind diminuarea dependenței energetice a Republicii Moldova, prin ruta alternativă pe care o propune, precum și o contribuție la consolidarea în general a parcursului pro-european al acestei țări.”

SCANDALUL RHOSUS

În legătură cu tragedia produsă la Beirut, ministrul afacerilor externe și integrării europene Oleg Țulea a transmis în seara zilei de 4 august un mesaj de compasiune adresat omologului său libanez, Charbel Wehbe. „În numele Republicii Moldova, transmitem condoleanțele familiilor îndurerate și recuperare grabnică celor răniți în explozia de la Beirut”, menționează șeful diplomației moldovenești.

Nava „Rhosus”, de la bordul căreia a fost descărcat acum 6 ani nitratul de amoniu (silitra) care a provocat explozia din capitala Libanului, „nu era sub pavilionul Republicii Moldova”, a informat Agenția Navală după ce în spațiul public au apărut altfel de informații.

„Din anul 2014 nava „Rhosus” nu mai naviga sub Pavilionul de Stat al Republicii Moldova, și a fost radiată forțat din Registrul de Stat al Navelor al Republicii Moldova, din cauza expirării documentelor de înregistrare”, se arată într-un comunicat al instituției.

„Declararea faptului că deflagrația a avut loc din cauza unei nave sub Pavilionul Republicii Moldova nu este corectă”, a subliniat Agenția Navală.

În contextul celor întâmplate, Maia Sandu a notat: ”Într-o țară unde lucrurile se fac corect, unde instituțiile statului nu participă în scheme, înregistrarea unor astfel de nave ar fi fost imposibilă. Republica Moldova se află de mulți ani în lista neagră din cauza faptului că înregistrează nave ce desfășoară activități ilegale. Corupția ucide. Nu doar aici, în Moldova, dar și în alte părți ale lumii”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

Prim-ministrul Ion Chicu a sugerat că nava ar fi primit înregistrarea moldovenească „în perioada istoriei de succes”, când lidera PAS era în funcția de ministru, însă Maia Sandu a preluat conducerea Ministerului Educației cu patru luni mai târziu de la înregistrarea navei, la 24 iulie 2012.

Președintele francez Emmanuel Macron s-a pronunțat pentru o anchetă internațională în privința exploziei, care a ucis cel puțin 137 și a rănit aproximativ cinci mii de oameni.

DOSARE DE REZONANȚĂ

Curtea de Arbitraj de la Stockholm a interzis Republicii Moldova să efectueze acțiuni de reziliere a contractului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău până la o decizie finală. La rândul său, Avia Invest SRL, care a ajuns să gestioneze proprietățile țării în urma mașinăriilor legate de numele Ilan Șor și-a exprimat speranța „că bunul simț al autorităților de la Chișinău va contribui în continuare la soluționarea conflictului fără a fi nevoie de arbitraj suplimentar”, se arată în comunicatul de presă emis de companie.

„Deciziile luate de acest guvern sunt riscante, superficiale și concepute prost. De aici și primul cartonaș roșu de la Arbitrajul din Stockholm”, a comentat deputatul Igor Munteanu. „Am informat în mai multe rânduri despre gravitatea subiectului, aducând la cunoștința publicului despre erorile lamentabile pe care APP și actualul Guvern le comit în procesul intentat companiei Avia Invest. În loc să execute Hotărârea Parlamentului, Guvernul Chicu s-a lansat în tot felul de acțiuni dubioase sub aspect juridic, ocolind rezilierea în instanță a Contractului de concesionare”.

Totodată, erorile ar putea fi parte a unui „joc mai complex legat de legitimarea intereselor companiei fantomă cipriote, cu pretenții de 95% asupra SRL Avia Invest”, spune deputatul.

Situația a comentat-o și juristul Ștefan Gligor: „Concesionarea Aeroportului Chișinău este un episod din activitatea grupului criminal organizat de pe timpurile lui Plahotniuc. Oamenii care au permis această concesionare trebuie să răspundă în mod penal și atunci când o să existe o sentință de condamnare aceasta va servi temei de revizuire a contractului de concesionare fără niciun dubiu. Pentru asta trebuie să ai procuratura, dar la noi în pofida tentativelor pe care le face Stoianoglo de a mai porni lucrurile, astăzi nu văd prea multe premise să reușească. Sistemul este extrem de putred, iar dumnealui nu este omul măsurilor radicale”, a afirmat Gligor.

În seara aceleiași zile, ministrul Justiției Fadei Nagacevschi a scris pe pagina sa de Facebook că instituția pe care o conduce a selectat deja un birou de avocați pentru a reprezenta interesele statului în instanța de la Stockholm. Mai mult, „vom asigura o reflectare publică permanentă a tuturor proceselor și etapelor pe acest caz”, a promis ministrul.

Furtul miliardului. După ce a vorbit clar în repetate rânduri, dar nu răspicat, despre lipsa de progres în dosarul „furtului miliardului”, șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, a declarat într-o emisiune televizată - să-l audă toți moldovenii: „Astăzi nimeni nu stă în închisoare pentru frauda bancară. Cât poți să vezi cum este amânat procesul lui Șor? O asemenea tergiversare nu sporește încrederea cetățenilor în justiție și în eficiența instituțiilor de drept”.

Peste câteva zile exponenții partidului „Șor” au organizat o acțiune de protest în fața sediului Delegației Uniunii Europene, imputându-i lui Peter Mihalko „imixtiunea în afacerile interne ale Republicii Moldova” și cerând Bruxelles-ului să-l recheme din funcție pe Michalko.

În replică, ambasadorul UE a postat pe contul său de Facebook raportul Kroll 2.

În dezvoltarea subiectului, mai întâi ambasadorul Franței în Republica Moldova, după care ambasadorii Suediei, Poloniei, Cehiei, Regatului Țărilor de Jos, Germaniei, Lituaniei s-au declarat solidari cu șeful misiunii europene la Chișinău. Ei au amintit că Republica Moldova s-a angajat în față UE să finalizeze ancheta fraudei bancare, iar persoanele responsabile să ajungă pe banca acuzațiilor și să fie pedepsite.

MOLDOVA LA CEDO

Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, a declarat că la începutul lunii iulie a anului curent, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului așteptau să fie examinate 1 020 de cereri împotriva Republicii Moldova.

O analiză a CRJM denotă că în 2019, Republica Moldova s-a aflat pe locul cinci în topul țărilor împotriva cărora CEDO a pronunțat cele mai multe hotărâri. „Faptul că există multe adresări la CEDO bune vorbește implicit despre un număr mare de încălcări. Dar nu întotdeauna acest lucru este provocat exclusiv de justiție. Numărul de cereri poate fi generat, de exemplu, de sistemul de drept. Cum ar fi situația din Ungaria – reducerea sistemică a pensiilor la toți printr-o lege. Totuși, în cazul Republicii Moldova, marea majoritatea a condamnărilor țin de sistemul judiciar”, explică președintele CRJ.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza ce vizează excluderea din cursa electorală a Partidului Politic „Patria” la alegerile parlamentare din noiembrie 2014. „În mod abuziv și banditesc, organizat pe atunci de cetățeanul Plahotniuc și complicii săi – Vlad Filat, Gheorghe Cavcaliuc, Iurie Ciocan, Mihai Poalelungi, Ion Pleșca, Vasile Gafton, care nici până acum nu înțeleg ce face la CEC, au scos ilegal Partidul Politic „Patria” din alegerile parlamentare”, a spus Renato Usatîi. Pe listele partidului respectiv candida Usatîi și apropiații săi.

Potrivit lui, „aceste ilegalități constituie o premisă pentru ca Curtea Constituțională să anuleze rezultatele alegerilor parlamentare din 2014 și 2019”. Politicianul a mai spus că va acumula toate materialele necesare cu care se va adresa Procuraturii Generale „pentru a investiga crearea și activitatea unei grupări criminale organizate, condusă de Vladimir Plahotniuc”.

Unul dintre avocații formațiunii în acest proces, Stanislav Pavlovschi, a menționat că „CEDO a pronunțat o hotărâre extraordinar de importantă pentru Republica Moldova și pentru toată Europa, recunoscând că toate hotărârile instanțelor naționale au fost absolut arbitrare”.

SĂNĂTATEA PUBLICĂ

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că lumea se confruntă cu o „catastrofă generațională” din cauza închiderii școlilor pe fondul pandemiei de coronavirus. Guterres spune că „readucerea elevilor în școli și instituțiile de învățare cât mai în siguranță trebuie să fie o prioritate maximă” odată ce transmisia locală a virusului este sub control.

Se presupune că această pandemie cu COVID-19 va avea un singur val și el va crește lent în majoritatea țărilor. Chiar dacă va avea li niște coborâșuri, până când nu se va ajunge la un grad de 60%-70% de imunitate colectivă, el nu se va opri, dacă nu vine vaccinul. Declarațiile în acest sens au fost făcute de către Ala Tocarciuc, expertă în probleme de sănătate publică, la dezbaterile publice la Agenția de presă IPN. „Acum, Organizația Mondială a Sănătății deja nu spune că va fi al doilea val. Și-au schimbat opinia pentru că se vede situația din diverse țări”, a spus ea.

La capitolul comunicarea dintre autorități și cetățeni, Ala Tocarciuc spune că este unul dintre instrumentele cele mai importante în combaterea unei crize.
,,În cazul când avem o comunicare segmentată: într-o zi se spune că virusul există și în altă zi se spune că virusul nu este periculos, desigur că oamenii sunt zăpăciți, devin confuzi și încetează să mai creadă. La aceasta se mai adaugă problemele financiare și de supraviețuire și atunci oamenii intră în faza de negare. Recomandarea este să îmbunătățim comunicarea”, afirmă Ala Tocarciuc.

Restricțiile impuse de Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică, în contextul pandemiei, continuă să fie încălcate de foarte mulți cetățenii ai Republicii Moldova. Atât numărul sancțiunilor aplicate, cât și numărul cazurilor noi de infectare rămân constante. Potrivit directorului adjunct al ANSP, Vasile Guștiuc, într-o săptămână au fost verificate 173 de obiecte ale economiei naționale, fiind atestate abateri în 52 dintre acestea: 16 frizerii, 4 farmacii, 3 instituții medicale, 25 obiecte industriale și de producere și 4 obiecte de comerț. Prin urmare au fost aplicate amenzi în sumă de 90500 de lei.

Aceleași încălcări admise de către agenții economici, indiferent de genul de activitate. E vorba despre admiterea aglomerării în spațiile închise, deci nu se respectă distanța între locurile de lucru la obiectele industriale, nu se asigură respectarea de către angajați a măsurilor de protecție individuală, aplicarea măștilor, mănușilor etc”, a explicat Guștiuc.

CIRCUITUL IDEILOR

Despre funcționarea statului - Vadim Pistrinciuc, Director Executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS), doctor în sociologie: „Cea mai des auzită întrebare în aceste luni de criză este „de ce lucrurile nu funcționează cum trebuie?” Care sunt cauzele primare ce afectează dezvoltarea țării așa cum așteaptă oamenii? Sunt întrebări complexe, cu multiple răspunsuri.

Evitarea cronică a unei diagnoze corecte reprezintă, probabil, cel mai simplu reproș pe care ni-l putem adresa în aceste vremuri de criză. Tradițional, în Republica Moldova diagnoza funcționării instituțiilor statului se face fie în birouri și cancelarii, fie pentru anumite evaluări externe. Ceea ce evităm intens să facem de decenii este să înțelegem că eficiența unei reforme depinde de modul de operare a diferitor sisteme, servicii de stat. Atunci când decidenții politicii văd, simt și știu modul defectuos în care funcționează justiția, organele de control, serviciile publice, agențiile și instituțiile publice – dar spun că avem un sistem de administrație publică profesionist – pur și simplu nu ai cum să ai reforme cu efect.

Cu toții știm o realitate, astăzi Republica Moldova nu are un domeniu de stat care ar funcționa bine, conform misiunii pe care o are. Funcționarii publici sunt izolați și marginalizați de sistemul de rezistență a reformelor. A doua – diagnoza oricărui serviciu sau instituție publică trebuie să pornească de la impactul pe care îl are asupra beneficiarului – cetățenii, oamenii acestei țări. Am trăit trei decenii de experimente, când în oficii guvernamentale se știa mai bine de ce „suferim”. Cetățenii au fost indulgenți și au permis aceste experimente. Când au înțeles că nu se mai poate, au plecat tăcut acolo unde se poate”.

PROTESTE LA PTF LEUȘENI

Mai multe mașini au blocat în ziua de 6 august șoseaua spre punctul de trecere a frontierei Leușeni, șoferii fiind nemulțumiți de restricțiile de călătorie puse cetățenilor Republicii Moldova în statele Uniunii Europene din cauza pandemiei de COVID-19.

„Șoferii au fost întorși de la vama românească. Sunt foarte mulți transportatori care prestează servicii ilegale, care nu au autorizație”, a declarat ofițera de presă a Poliției de Frontieră, Raisa Novițchi. Instituția a emis joi seară un comunicat de presă prin care au menționat că protestul desfășurat la vama Leușeni este calificat ca „unul ilegal, iar blocajul accesului în punctul de trecere Leușeni creează neînțelegeri din partea altor cetățeni aflați în trafic”.

La punctul de frontieră au fost aduși și mascații de la Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger”. Deputatul Platformei Demnitate și Adevăr, Chiril Moțpan a venit la Vama Leușeniși și a purtat discuții cu șoferii de rute internaționale și reprezentanții ANTA.

Asociația Patronală din domeniul transporturilor a condamnat acțiunile de protest din 6 august de la vama Leușeni. „Acum, când au fost înregistrate unele succese în domeniul combaterii ilegalităților și au fost sancționați mai mulți transportatori iliciți, inclusiv prin ridicarea plăcuțelor cu numerele de înmatriculare, asistăm și la protestele celor care activează în afara cadrului legal. Motivul utilizat de protestatari - restricțiile de circulație impuse de țările UE, nu are nicio legătură cu sancțiunile aplicate de ANTA față de ei”, se mai arată în mesajul transportatorilor.

RELAȚII MOLDO-UCRAINENE

Pe 4 august ministrul afacerilor externe și integrării europene Oleg Țulea a efectuat o vizită la Kiev, unde, conform presei internaționale, într-un briefing comun cu omologul său ucrainean, a mulțumit țării vecine pentru sprijinul acordat în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, precizând că mulțumirile sunt exprimate „în contextul determinării unor soluții durabile în procesul reglementării transnistrene”.

Se fac presupuneri că aceasta are legătură cu faptul că în cadrul pregătirii vizitei în cauză, la sfârșitul lunii iulie, viceministrul afacerilor externe al Ucrainei Vasilii Bodnar a declarat că Ucraina și Moldova solicită transformarea misiunii de pacificare a Federației Ruse. „Noi nu vedem necesitatea menținerii actualului format militar de pacificare la Nistru. Considerăm că aceasta poate fi transformată într-o misiune polițienească civilă, sub egida, bunăoară, OSCE”, comunicase viceministrul.

Primind oaspetele de la Chișinău, șeful diplomației ucrainene a spus că este „foarte bucuros că noi am reușit să restabilim, aș zice chiar – să reanimăm - ședințele și consultările, legate de subiecte sensibile din relațiile noastre.

La rândul său, Oleg Țulea a comunicat că ambele părți pledează pentru înviorarea relațiilor comercial-economice bilaterale. „În legătură cu aceasta, am propus organizarea ședinței ordinare a comisiei interguvernamentale de cooperare comercial-economică care să se întrunească la Chișinău, în perspectiva unui dialog direct între copreședinții comisiei”, a opinat șeful diplomației de la Chișinău.

MOLDOVENII DIN UCRAINA

Podul plutitor de la Cartal (Orlovca), Ucraina – Isaccea, România intră în funcțiune din 10 august. Despre aceasta a comunicat vicepreședintele consiliului de deputați al regiunii Odesa Iurii Dimcioglo, promotorul și realizatorul proiectului, după primirea notei MAE-ului român de confirmare a datei de punere în exploatare a bacului. Deocamdată, peste râu vor fi transportate doar camioane. Conform funcționarului, partea română ar urma să decidă în timpul apropiat deschiderea traficului de pasageri. Se prevede că zilnic vor trece circa 200 de camioane și 500 de autoturisme sau 1500 de persoane.

În procesul de implementare a proiectului, deputații din Odesa s-au adresat toamna trecută departamentului de externe ucrainean cu solicitarea de a face presiuni pentru ca Republica Moldova să stopeze lucrările de adâncire a albiei Dunării în regiunea portului Giurgiulești, „deoarece aceste acțiuni comportă un pericol economic direct pentru portul Reni”, spunea toamna trecută Iurii Dimcioglo.

SUBIECTE DE URMĂRIT

Toată lumea înțelege că revenirea elevilor pe bâncile școlii este, negreșit, un examen pentru autorități, care ar putea să demonsreze că necesitatea de a trage concluzii din experiența acumulată le este proprie. Măsurile ar trebui să cuprindă nu numai responsabilitatea administrației școlare...

Opoziția exprimă necazurile agricultorilor, iar guvernarea le imputează oponenților că aceștia acumulează capital politic pe seama dezastrului din agricultură, fiind, totodată, în urma evenimentelor.

Deja au fost luate o serie de decizii, atât la nivel de partide, cât și de CEC, care încep a pune în funcțiune mașinăria electorală a prezidențialelor din noiembrie, amintindu-ne de rezultatele sanitare din circumscripția uninominală nr.38 Sofia-Bălceana. Atunci, guvernarea s-a făcut că plouă și s-a ferit să-și asume „paternitatea” acestui eșec.

Imposibilitatea moldovenilor de a reveni la joburile lor de peste hotare din cauza necorepunderii cerințelor de pandemie, impune guvernării necesitatea de a le găsi oamenilor ocupație și câștig acasă – o problemă care nu a putut fi rezolvată nici atunci când situația nu era agravată de pandemie.

Iurie Vition, IPN
-------------------------------------------------------------------------------------------------

Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.

IPN LIVE