Băncile străine îşi sporesc prezenţa pe piaţa moldovenească. Comentariu Info-Prim Neo

Băncile străine care activează în R. Moldova şi-au extins de peste două ori prezenţa pe piaţă, de la începutul acestui an (ianuarie-iunie a.c.), deţinând o cotă de 10,41% (peste 2 mlrd. lei) în totalul activelor sistemului bancar (aproape 20 mlrd. lei). În general, 2006 poate fi caracterizat drept anul de start al unei noi etape în dezvoltarea şi restructurarea sistemului bancar din RM – deschiderea tot mai mare a pieţei pentru instituţiile financiare străine, precum şi sporirea interesului străinilor pentru sistemul bancar moldovenesc. Comparativ cu etapa anterioară 1992-2000 (atunci pe piaţă au mai activat bănci străine: cu capital turcesc – BTR Moldova, românesc - BankCoop, grecesc - ICB, dar din cauza unor probleme cu care se confruntau băncile-mamă sau deoarece piaţa internă era încă puţin atractivă, nu au prins rădăcini în R. Moldova), actuala etapă pare ireversibilă şi promite transformări structurale şi calitative a sistemului bancar. Mai exact, R. Moldova se aliniază, deşi cu întârziere, procesului regional de consolidare a sistemului bancar prin extinderea grupurilor bancare internaţionale sau regionale, creşterea calităţii şi numărului de servicii de intermediere bancară. Într-o perioadă relativ scurtă pe piaţă s-au produs o serie de evenimente ce pot avea influenţe importante asupra evoluţiilor ulterioare ale sistemului bancar. [Capitalul austriac, în drum spre R. Moldova] În primul rând, la 31 ianuarie a.c., grupul Raiffeisen International prin intermediul subsidiarei de la Bucureşti (Raiffeisen Bank România) şi-a deschis reprezentanţă la Chişinău (Raiffeisen Bank Reprezentanţa din Moldova). Noua reprezentanţă nu dispune de licenţă bancară, dar a anunţat că în 1-1,5 ani ar putea să o obţină, mai ales că grupul deja este prezent pe pieţele vecine – Ucraina, Rusia, România. Deocamdată, nu se cunoaşte cu exactitate care va fi opţiunea grupului – va porni de la zero sau va cumpăra o bancă locală. În ceea ce priveşte ultima opţiune, statul, indirect sau direct, deja a anunţat despre o serie de oportunităţi: privatizarea cotei deţinute în EuroCreditBank (22,7% din acţiuni) şi privatizarea Băncii de Economii (56,13% din acţiuni), aceasta fiind a doua ca mărime bancă din RM, cu active în mărime de circa 3,6 mlrd lei, la 30 iunie curent. Menţionăm că Raiffeisen International este a patra bancă ca mărime ce operează în zona Europei Centrale şi de Est, cu active de 42,3 mlrd. euro şi profit net de 481 mil. euro, la finele anului 2005. În cel de-al doilea rând, la 15 mai a.c. a fost încheiată cea mai mare tranzacţie de până acum de cumpărare a unei bănci locale de către o bancă străină - grupul italian Veneto Banca a cumpărat întreg pachetul de acţiuni al Eximbank. Deşi valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, potrivit estimărilor, aceasta ar fi putut ajunge până la 15 mil. USD. Recent, în cadrul unei întâlniri cu preşedintele Vladimir Voronin, preşedintele Consiliului de Administraţie Veneto Banca, Flavio Trinca a menţionat că în viitorul apropiat vor fi întreprinse măsuri de extindere a gamei de produse şi servicii în plan calitativ şi cantitativ. Aici trebuie menţionat şi faptul că la 22 iunie a.c., Adunarea generală extraordinară a acţionarilor Eximbank a decis să majoreze capitalul social al băncii cu aproape 9 mil. euro (150 mil. lei) şi să solicite BNM licenţa pentru desfăşurarea activităţilor financiare de tip C – licenţa bancară de cel mai înalt nivel. Trei. La începutul lunii august banca rusească Petrocommerţ (banca centrală a grupului Lukoil), destul de pasivă până în prezent pe piaţa moldovenească, a anunţat o investiţie record în subsidiara din Chişinău, Unibank – 5 mln USD (66,5 mil. lei). Astfel, capitalul statutar al Unibank va fi dublat, fapt ce va permite o creştere importantă şi a capitalului de gradul I şi, respectiv, obţinerea licenţei de tip C, ce oferă dreptul de a realiza întreg spectrul de operaţiuni permise de legislaţie. Patru. În acest an, până în luna octombrie, cel de-al doilea ca mărime grup bancar în regiunea Europei Centrale şi de Est – Erste Bank, va finaliza procesul de privatizare a Băncii Comerciale Române şi, cu aceasta, a BCR Chişinău. Deşi, deocamdată, Erste Bank nu a anunţat despre anumite intenţii în ceea ce priveşte piaţa bancară moldovenească, totuşi, suntem tentaţi să credem că grupul nu va rata ocazia să se facă prezent şi în RM. Despre acesta vorbesc parcă şi ultimele evoluţii ale BCR Chişinău, care este una dintre cele mai dinamice după ritmul de creştere a activelor şi profitului. La finele lunii iunie 2006, BCR Chişinău deţinea active în mărime de 486,64 mil. lei, în creştere de 2,5 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp, profitul băncii a crescut aproape de patru ori şi a constituit 12,38 mil. lei. Erste Bank este pe locul doi în clasamentul celor mai mari bănci care operează în zona Europei Centrale şi de Est, cu active totale de 48,7 mlrd. euro şi profit net de 711 mil. euro, la finele anului 2005. [Dezgheţare pe frontul bancar de est] Cinci. Uşoara încălzire a relaţiilor moldo-ruse din ultimul timp (recenta întâlnire la Moscova a preşedinţilor Vladimir Voronin şi Vladimir Putin) ar putea să însemne şi o dinamizare a relaţiilor pe segmentul bancar. Anul trecut, banca de stat Vneştorgbank, a doua ca mărime din Federaţia Rusă, a încercat să intre pe piaţa RM prin intermediul Băncii Unite a Georgiei în care deţine pachetul majoritar, dar fără succes. Atunci s-a încercat cumpărarea falimentarei Businessbank, dar, ţinând cont de relaţiile tensionate dintre Moscova şi Chişinău, tranzacţia a eşuat. Totuşi, având în vedere intenţia declarată a Vneştorgbank de expansiune în spaţiul CSI, în special, în Georgia, Armenia, Ucraina şi R. Moldova, am putea să ne aşteptăm la noi proiecte din partea instituţiei financiare ruseşti. Anterior, intenţii similare a anunţat şi o importantă bancă din Kazahstan. Astfel, ultimele evoluţii indică sporirea tot mai mare a concurenţei pe piaţa bancară moldovenească, care, în mod sigur, intră într-un proces de concentrare, inclusiv prin intermediul grupurilor bancare străine. Nu putem să afirmăm cu exactitate care vor fi etapele următoare, însă devine cert că în anii 2006-2008, cota băncilor străine pe piaţa moldovenească ar putea să ajungă la 30-40%, dar poate şi mai mult. De menţionat că la finele anului 2005, cota băncilor străine pe piaţa bancară din Europa Centrală şi de Est (cu excepţia Rusiei şi Turciei) era de 78%.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.

IPN LIVE