Represiunile regimului totalitar-comunist au început odată cu Teroarea Roșie reprezentând un set de măsuri punitive ale bolșevicilor în timpul Războiului Civil din Rusia din perioada 1917-1922 împotriva grupurilor sociale declarate dușmani de clasă, precum și împotriva persoanelor acuzate de activități contrarevoluționare. Pe actualul teritoriu al Republicii Moldova, la aceste represiuni au fost supuși cetățenii din stânga Nistrului în perioada interbelică, dar în special în perioada 1937-1938, când a avut marea teroare stalinistă. Despre motive și efecte, victime și călăi, dar și despre ce este de făcut pentru a păstra memoria victimelor de atunci și pentru a preveni astfel de fenomene – au discutat participanții la dezbaterea publică „Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că aceste represiuni au fost un instrument și mijloc de intimidare împotriva atât a forțelor anti-bolșevice, cât și a populației în general. Bolșevicii au folosit pe scară largă teroarea și violența împotriva dușmanilor de clasă mai devreme, chiar înainte de proclamarea oficială a decretului din 5 septembrie 1918 „Cu privire la teroarea roșie”.
Potrivit lui, unul dintre ideologii și liderii acestei politici, Dzerzhinsky, a definit conceptul de „teroare roșie” ca fiind „intimidarea, arestarea și distrugerea inamicilor revoluției pe baza apartenenței lor de clasă”.
„Marea teroare” este un episod din teroarea generală a regimului totalitar comunist. Ea se caracterizează prin faptul că a avut o perioadă determinată și relativ restrânsă. Între anii 1937-1938 ea a început formal cu numirea lui Nicolai Ejov în funcția de șef al NKVD, care a emis Ordinul renumit nr.00447 în iulie 1937 și s-a încheiat în noiembrie 1938 cu arestări pe scară largă, inclusiv a lui Eejov și a protejaților acestuia”, explică Igor Boțan.
Expertul a mai spus că această teroare a atins și Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, care a fost creată de autoritățile sovietice în componența Ucrainei sovietice la 12 octombrie 1924. Ea cuprindea raioanele transnistrene, care actualmente fac din Republica Moldova și din raioanele din regiunea Odessa a Ucrainei. Republica respectivă a fost creată din inițiativa lui Grigori Kotovschi ca instrument de propagare a comunismului în Basarabia și Balcani. „Scopul era formarea unui cap de pod împotriva României și Balcanilor pentru răspândirea ideilor comuniste”, a mai spus expertul proiectului.
Doctorul în istorie Virgiliu Bîrlădeanu, șef al Secției istoria contemporană, Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, a menționat că Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească a fost creată în calitate de un cap de pod de expansiune a revoluției proletare și imperiale a Rusiei sovietice. „S-au găsit și inițiatorii acestei entități – în anul 1924 s-a format deja un grup de inițiativă cu ideea de a constitui o astfel de republică autonomă. Un rol important în acest grup l-a jucat Grigori Kotovschi. Către 12 octombrie, deja lucrurile s-au pecetluit și s-au hotărât, , crearea acestei republici autonome formate din 11 raioane inițial în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. Apoi s-a extins la 14 raioane, cu un teritoriu de peste 800 de mii de kilometri pătrați. Avem datele recensământului din 1935 care arată că noua entitate în total numără 582 de mii de persoane, din care 31,6% erau moldoveni, 45,5% erau ucraineni, 9% constituiau rușii, 7% – evreii și un procent mai mic de populație germană”, a precizat conferențiarul universitar.
Virgiliu Bîrlădeanu a declarat că în această perioadă, care durează până pe 2 august 1940, când se desființează această entitate creată în 1924, populația regiunii a parcurs toate ororile regimului totalitar stalinist, înglobând aici foametea, colectivizarea, represiunile, teroarea comunistă. „Sunt acele etape care au marcat sovietizarea forțată a acestui teritoriu și care de fapt nu era altceva decât un scenariu general aplicat de către conducerea de la Kremlin în toate periferiile Imperiului Sovietic”, a spus el.
În altă ordine de idei, doctorul în istorie a precizat că, după Marea Unire, Basarabia a fost integrată în România Mare și a parcurs etapele caracteristice întregii țări. În primul rând, este vorba despre reforma agrară care avea scopul împroprietăririi țărănimii și crearea unei clase de țărani care să se includă într-un circuit economic adecvat și într-o piață liberă. De asemenea, este vorba despre alegerile democratice din 1919, fiind realizate pentru prima dată în componența României Mari, formându-se și partide, care s-au integrat în activitatea organelor de conducere a României.
„Basarabia revenise la un ciclu de evoluție normal, la o normalitate în care avea să evolueze și să devină o parte a unei țări europene. Dar știm că în 1940 această dezvoltare s-a întrerupt printr-o intervenție iarăși a Rusiei sovietice și anexarea Basarabiei”, a mai spus Virgiliu Bîrlădeanu.
Mihai Țurcanu, doctor în istorie, Institutul de Istorie al USM, consideră că se poate vorbi despre teroare și represiune în Uniunea Sovietică încă de la începutul formării sale. Potrivit lui, o temă nu prea cercetată se referă la refugiații de la est de Nistru în Basarabia în anii Războiului civil rus. „Este vorba inclusiv despre zeci de mii de evrei. Într-o scrisoare păstrată în arhivele Ministerului Afacerilor Externe al României, marele rabin al Chișinăului Țirelson se adresează lui Daniel Ciugureanu, pe atunci conducător al Basarabiei, cerea sprijin pentru integrarea și pentru a ajuta circa 20 de mii de evrei, care fugise de pogromurile care se petreceau atunci la est de Nistru și care erau înfăptuite atât de „forțele albe”, cât și de Armata Roșie”, susține istoricul.
Potrivit lui, a urmat, ca o parte componentă a terorii sistematice împotriva populației civile în Rusia sovietică, foametea din 1921, cauzată de politica sovietică impusă de Lenin. „Este vorba despre rechizițiile forțate de produse alimentare pentru a îndestula Armata Roșie și centrele urbane de care depindea puterea comunistă în anii Războiului civil și care a dus la milioane de victime. Cele mai modeste estimări arată cifra de un milion de victime, iar la cealaltă extrem este cifra de 5 milioane de victime. Acest fenomen ar fi putut fi depășit numai cu ajutorul internațional, prin sprijinul pe care l-au acordat Statele Unite prin intermediul unei asociații americane, care într-un moment dat hrănea 12 milioane de ruși zilnic. Acest proces de sprijin acordat de Congresul american a fost oprit atunci când au aflat că sovieticii, din acești bani încheiau pe ascuns contracte de achiziție a armelor din Germania, în loc să-și hrănească propriii cetățeni. În tot acest timp, Lenin îi punea pe exponenții de vază ai intelectualității ruse rămase în țară să solicite public sprijin de străinătate. Or, el în calitate de lider al Uniunii Sovietice, nu poate făcea acest lucru, pentru că teoretic conducea „cea mai fericită țară, cu cea mai satisfăcută și liberă populație. Apoi, tot el le-a împușcat pe respectivele persoane, pentru că au făcut acest lucru”, relatează Mihai Țurcanu.
Istoricul a menționat că apoi a urmat perioada industrializării și a colectivizării, care a coincis cu trecerea la epocă pașnică, relativ cu bunăstare în comparație cu ceea ce a fost până și ce urma după. Ajungând în anii colectivizării – 1927-1928, 1932-1933 – a urmat colectivizarea forțată și foametea care a însoțit-o. Aceasta a dus la milioane de victime în Ucraina Sovietică și pe teritoriul deja existentei pe atunci Republici Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești.
„Estimările vorbesc așa – între 18 și 35 de mii de victime în RASSM. Era vorba despre oameni care pur și simplu nu aveau ce să mănânce și nu puteau supraviețui. Mulți dintre ei au încercat să se refugieze”, a mai declarat Mihai Țurcanu.
Dezbaterea publică cu tema „Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist” este ediția a 25-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
Impactul trecutului
Vezi și:
- Igor Boțan: În regiunea transnistreană este un regim opresiv care speculează anumiți factori istorici
- Alexandru Postica: Problemele lingvistice și interesele economice sunt provocări persistente în regiunea transnistreană
- Anatol Țăranu: Moldovenismul vulgar născut în RASSM continuă să trăiască în realitățile Republicii Moldova
- Anneli Ute Gabanyi: Moldova a fost mereu de o foarte mare importanță geostrategică pentru Rusia
- Igor Boțan: Cel mai mare pericol pentru Moldova provine din campaniile de dezinformare a populației
- Ion Valer Xenofontov: Ideile din Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov sunt utilizate și astăzi
- Moldova de la Pactul Ribbentrop-Molotov la Independență. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor în raport cu basarabenii, în 1940, nu pot fi numite „de eliberare”, ci „de ocupare”
- Istoricul Dumitru Lisnic: În Basarabia sovieticii și-au adus oamenii lor pentru funcțiile de administrare
- Anatol Petrencu: Sovieticii și-au impus modul de gândire și modul de viață în RSSM
- Profesor de istorie din Șerpeni: În 1944 satul a fost distrus complet. A rămas o singura casă întreagă
- Efectele Operațiunii Iași-Chișinău la 80 de ani distanță. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor din 1940, în raport cu basarabenii, nu au fost „de eliberare”
- Anatol Țăranu: Anexarea Basarabiei din 28 iunie 1940 a fost o înțelegere dintre doi dictatori
- Ziua de 28 iunie 1940 între sărbătoare și catastrofă. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Prin deportări se dorea crearea unei societăți fără valori
- Lidia Pădureac: Statul sovietic a săvârșit crime împotriva umanității
- Alecu Reniță: Deportările trebuie să ne țină vigilenți și cât mai departe de Rusia - un monstru care se zbate
- Decapitarea și dezrădăcinarea neamului prin deportări. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Propaganda trebuie combătută prin inocularea cu gândirea critică
- Nicolae Mihai: În regimurile totalitare cetățeanul nu mai beneficiază de drepturi și libertăți
- Practici festive și inginerii identitare în regimurile (post)totalitare. Dezbatere IPN
- Virgiliu Bîrlădeanu: În Rusia avem un regim autoritar cu tendințe totalitariste
- Igor Boțan: Toate legislaturile din Moldova au fost proeuropene sau au avut perioade în care au promovat aderarea
- Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldovei. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Ambiția Uniunii Europene este de a deveni un centru politic important
- Anatol Petrencu: Destrămarea Uniunii Sovietice a fost un triumf pentru țările anexate cu forța
- Cristian Manolachi: Trebuie să discernem în avalanșa de mesaje politice. Anul 2024 este un an electoral complicat
- Mitologii politice, în istorie și actualitate. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Mitologia politică în războiul din Ucraina a fost exploatată la maximum
- Virgiliu Bîrlădeanu: Regimurile autoritare sunt eficiente în a inocula propaganda
- Valentin Constantinov: Astăzi vorbim limba română datorită verticalității populației din Basarabia din 1812
- Igor Boțan: Limba literară și limba oficială este adusă la cel mai înalt nivel care ne unește pe toți
- Vasile Șoimaru: Suntem români pe ambele maluri ale Prutului
- Calea lungă a limbii române spre casă. Dezbatere IPN
- Declarații despre atacul terorist din Rusia: Teroarea naște doar teroare
- Igor Boțan: Autoritățile de la Chișinău trebuie să desfășoare o muncă de comunicare cu cetățenii din stânga Nistrului
- Războiul din 1992. Alexandru Cerbu: Ca în imaginile de la Bucea și la Tighina stăteau cadavrele pe stradă
- Victor Juc: Conflictul armat de la Nistru a fost generat premeditat
- 32 de ani ai unui război nefinalizat. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Pericolul repetării ororilor prin care a trecut societatea în regimul totalitar comunist nu a fost depășit
- Virgiliu Bîrlădeanu: Trebuie să ne detașăm de trecutul sovietic și să instaurăm o societate europeană
- Istoria, antidot internațional împotriva represiunilor politice. Dezbatere IPN
- Flori Bălănescu: În lipsa unui proces de tipul celui de la Nürnberg, nu putem vorbi de condamnarea comunismului
- Alexandru Postica: Victimele represiunilor politice primesc recompense mult prea mici în comparație cu teroarea prin care au trecut
- Rolul istoriei în formarea persoanei și modernizarea societății. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Nu poți proiecta un viitor dacă nu-ți cunoști trecutul
- Ana Bîtcă: Informând elevii despre represiunile politice, dorim să nu se mai repete greșelile din trecut
- Igor Boțan: Gulagul a fost soluția bolșevicilor pentru ținerea sub control a mișcării de protest a populației
- Ludmila Cojocaru: Sistemul sovietic a însemnat represiune, exterminare, înrobirea populației
- Lidia Pădureac: Gulag-ul a fost folosit pentru distrugerea verticalității oamenilor
- Fenomenul GULAG: geneză, manifestare, lecții. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Memorandumul de la Budapesta ar fi fost foarte important, dacă cei care l-au semnat l-ar fi considerat obligator
- Radu Burduja: Ucraina trebuie să tragă concluzii în urma semnării Memorandumului de la Budapesta
- Ion Negrei: Rusia nu mai are credibilitate pe plan internațional
- Falimentul Memorandumului de la Budapesta. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Ucraina este cheia soluționării finale a conflictului transnistrean
- Natalia Albu: Conflictele înghețate înseamnă și un nivel scăzut al calității vieții umane
- Octavian Țîcu: Moscova își dorește transnistrizarea Republicii Moldova
- Conflictele înghețate: geneză, pericole, soluționare. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Fenomenele prin care a trecut URSS până la al Doilea Război Mondial sunt caracteristice și pentru RASSM
- Virgiliu Bîrlădeanu: Mii de oameni au fost executați fiind doar bănuiți că ar fi o sursă posibilă de opoziție
- Igor Boțan: Pentru a înțelege mai bine cum a avut loc Unirea de la 1918 trebuie analizate circumstanțele în care s-a produs
- Alexandru Arseni: Guvernarea de la Chișinău și București trebuie să adopte recunoașterea Unirii din 1918
- Ion Varta: După prăbușirea Imperiului Rus, mișcarea națională românească a evoluat într-o mișcare de eliberare națională
- Marea Unire din 1918: lecții pentru trecut, prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Atunci când vorbim despre prăbușirea Adunării Constituante, trebuie să avem în vedere și consecințele pentru Basarabia
- Nicolae Enciu: Societatea sovietică a fost constituită ca un antipod al societății occidentale
- Prăbușirea Adunării Constituante și a șansei de democratizare a Rusiei Sovietice. Efecte asupra țării și lumii. Dezbatere IPN
- Anatol Petrencu: În Rusia de azi, cu regret, democrația a încetat
- Igor Boțan: Este și obligația României să întreprindă toate eforturile ca Moldova să reușească integrarea în UE
- Alecu Reniță: Rusia reprezintă un pericol nu doar pentru țările ex-sovietice, ci pentru întreaga Europă
- Igor Șarov: Se duce o luptă continuă pentru obținerea dezideratului de integrare europeană
- Arborele genealogic european al Moldovei. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Războiul Rece s-a terminat pentru că toată lumea a înțeles cine este, de fapt, puterea sovietică
- Ion Valer Xenofontov: Lecția Războiului Rece - „să învingi cu modestie și să pierzi cu onoare
- Anneli Ute Gabanyi: URSS voia să impună oamenilor același sistem de gândire
- Lecțiile Războiului Rece. Dezbateri IPN
- Vitalie Stoian: Tratatul de la Varșovia a intervenit mereu în interiorul său, nu în exterior
- Anatol Țăranu: Tratatul de la Varșovia a fost nimic altceva decât un „polițist colectiv”
- Igor Boțan: Tratatul de la Varșovia a fost o replică la replică
- Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Radu Burduja: NATO a fost și rămâne o alianță de succes
- Igor Boțan: Uniunea Sovietică devenise un stat totalitar și își dorea să cucerească toată lumea
- Victor Juc: Extinderea NATO are loc la solicitarea statelor care se cred vulnerabile
- NATO: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Retorica rușilor privind folosirea armei nucleare denotă că lucrurile le merg prost
- Pavel Moraru: Semnarea Pactului Molotov- Ribbentrop a condus la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial
- Mihai Țurcanu: Rusia vrea să schimbe prin forță ordinea internațională
- Adevăr și minciună despre începutul Celui de-al Doilea Război Mondial. Dezbatere IPN
- Virgiliu Pâslariuc: Modelul european de dezvoltare este o garanție de securitate și prosperitate
- Prețul și efectele Independenței. Studiu comparativ (1877 vs. 1991. Dezbatere IPN
- Ion Varta: Factorul rusesc a fost de fiecare dată fatidic pentru interesul nostru național
- Igor Boțan: Rolul intelectualității în obținerea Independenței a fost unul prolific
- Ion Negrei: Puciul din octombrie 1917 nu a avut susținere din partea populației din Basarabia
- Igor Boțan: A treia etapă de destrămare a Uniunii Sovietice o trăim astăzi
- Marin Gherman: Comunismul a fost o catastrofă pentru secolul trecut
- URSS: născută și distrusă de puciuri. Dezbatere IPN
- Stalinizarea și destalinizarea societății moldovenești. Dezbatere IPN
- Ludmila Cojocaru: Păstrarea memoriei privind crimele stalinismului necesită efort din partea statului și a societății
- Igor Boțan: După moartea lui Stalin, stalinizarea este doar un fel de fantomă
- Florin Abraham: Memoria istorică nu poate fi construită fără sprijinul statului
- Igor Boțan: Elitele staliniste se devorează ele însele - trăsătura esențială a stalinismului
- Octavian Țîcu: Stalinizarea - inocularea unui șir de trăsături specifice Uniunii Sovietice
- Stalinizarea și destalinizarea în context european. Dezbatere IPN
- Florin-Răzvan Mihai: Putinismul reprezintă o mare amenințare
- Ion Manole: Pasivitatea comunității internaționale fața de crimele comunismului a dat „roadele” războiului din Ucraina
- Barajul de la Kahovka: De ce sunt neputincioase legile și obiceiurile războiului? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Deținerea armei nucleare determină Rusia să ignore normele dreptului internațional
- Anatol Petrencu: Unele popoare luptă fără niciun fel de scrupule
- Igor Boțan: Cei care au participat la deportarea oamenilor din Basarabia erau îndoctrinați ideologic
- Viorica Olaru: Puterea de la Kremlin este una de natură KGB-istă
- Deportările staliniste: ecou din trecut, pentru prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Alexandru Postica: Problema deportărilor trebuie tratată într-un context mai larg
- Mihail Druță: Este justificat ca pe 9 mai să se consemneze Ziua Europei
- Anatol Țăranu: Republica Moldova nu poate deveni stat european păstrând simbolistica sovietică
- Igor Boțan: este o mare greșeală să dezvăluim evenimentele din cel de-al Doilea Război Mondial ce sunt convenabile doar unei anumite părți
- Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Conștientizarea foametei organizate este importantă pentru tragerea învățămintelor
- Muzeografa satului Avdarma: 800 de oameni au murit de foamete în sat în anii 1946-1947
- Foametea din 1946-1947. Vasile Șoimaru: Au fost măturate podurile și oamenii au fost omorâți
- Lidia Pădureac: În timp ce RSS Moldovenească murea de foame, Uniunea Sovietică exporta cereale
- Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Fascismul, în versiunea sa mai soft, și bolșevismul sunt erezii ale socialismului
- Virgiliu Bîrlădeanu: Societatea trebuie să fie atentă pentru a nu permite deraieri autoritar-totalitare
- Alexandru Cosmescu: Fascismul, stalinismul și nazismul și-au creat dușmani externi pentru a-și atinge scopurile
- Ce au în comun fascismul, nazismul și stalinismul? Dezbatere IPN
- Alecu Reniță, despre pogromul din Chișinău: Vărsarea de sânge putea fi oprită în prima zi, dar autoritățile nu au acționat
- Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, dezbatere IPN
- Andrei Cușco: Nu moldovenii au fost forța motrice în organizarea pogromului de la Chișinău, ci funcționarii imperiali
- Igor Boțan: Pogromul de la Chișinău, o răbufnire a antisemitismului imperiului rus
- Igor Boțan: Alternativa lumii ruse pentru Moldova este aderarea la UE
- Ion Negrei: Moldova trebuie să se conecteze definitiv la spațiul european - care sunt modalitățile
- Anatol Țăranu: Există afinități între politica războinică a Imperiului Rus și regimul Putin de astăzi
- Soarta periferiilor imperiilor. Quo vadis, Moldova? Dezbatere IPN
- Mihai Țurcanu: „Sindromul Stokholm” le-a înlocuit multor compatrioți sentimentul identității naționale
- Igor Boțan: Drama lui Putin este că nu are nici ideologie, nici forță economică și nici armată
- Maria Pilchin: Putin își învață poporul să moară pentru că nu a fost în stare să-l învețe să trăiască
- Ce am sărbătorit și de ce am sărbătorit pe 23 februarie? Dezbatere IPN