Societatea moldovenească are păreri împărțite asupra mai multor probleme esențiale pentru viață, inclusiv cele legate de modalitățile de asigurare a propriei securități. În acest sens, este relevantă atitudinea privind o eventuală aderare a Republicii Moldova la Alianța Nord Atlantică, ca una dintre soluțiile posibile. Mai mult chiar, împotriva aderării se pronunță o mare majoritate a cetățenilor chiar și în condițiile unui război crunt de agresiune care se dă la hotarele țării noastre. Despre această „dilemă moldovenească”, apelând la istoria constituirii și dezvoltării acestei alianțe politico-militare, au discutat participanții la dezbaterea publică: „NATO: istorie fără propagandă”, organizată de Agenția de Presă IPN. Aceștia au discutat
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că Organizația Tratatului Atlanticului de Nord – NATO, este o alianță politico-militară ce reunește 31 de țări din Europa și America de Nord. A fost fondată pe 4 aprilie 1949 cu scopul de a proteja Europa de posibila amenințare a expansiunii sovietice. Inițial 12 țări au devenit state membre NATO: SUA, Canada, Islanda, Marea Britanie, Franța, Belgia, Țările de Jos, Luxemburg, Norvegia, Danemarca, Italia și Portugalia.
„NATO este un for transatlantic în care țările aliate se pot consulta cu privire la orice problemă care afectează interesele vitale ale membrilor săi, inclusiv evenimentele care le-ar putea amenința. Obiectivul declarat al NATO este de a descuraja și de a apăra împotriva agresiunii sau atac asupra teritoriului oricărui stat membru NATO”, explică expertul.
Potrivit lui, NATO a cunoscut nouă valuri de extindere. Ultimul stat membru care a aderat la NATO a fost Finlanda pe 4 aprilie 2023. În prezent, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Ucraina și Suedia sunt state candidate pentru aderarea la alianță. De asemenea, alte 19 state participă la programul Parteneriatul NATO pentru Pace, iar alte 15 țări participă la programe de dialog instituționalizat. „Cheltuielile militare totale ale blocului NATO în anii precedenți au reprezentat aproximativ 57% din totalul global. Membrii organizației au obligații de a utiliza 2% din PIB-ul anual pentru problemele apărării”, a notat Igor Boțan.
Expertul a menționat că acordul de întemeiere a NATO are un articol cheie – articolul 5 – care cere țărilor membre NATO să vină în ajutorul oricărui stat membru care este supus unui atac armat. NATO urmărește să consolideze stabilitatea și să îmbunătățească prosperitatea în regiunea Atlanticului de Nord. Țările participante și-au unit forțele pentru a crea apărare colectivă și pentru a menține pacea și securitatea.
„NATO a fost creat pentru a „respinge amenințarea sovietică”. Această viziune s-a modificat în anul 2010, atunci când a existat și experiența implicării în misiuni internaționale. De atunci, conceptul de bază a fost – participarea activă, apărare modernă. La fel și trei misiuni de bază ale NATO – apărare colectivă, managementul crizelor și securitatea cooperativă. După anexarea Crimeii, NATO, de asemenea, a făcut anumite modificări în strategia sa și a lăsat să se înțeleagă că, dacă anterior scopul era descurajarea agresiunii sovietice, după anexarea Crimeii, scopul este să nu admită „surprize” din partea Federației Ruse, care și-a anunțat atunci intenția de extindere”, a mai spus Igor Boțan.
Directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USM, Victor Juc, membru corespondent al AȘM, a declarat că, în contextul încheierii celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, se crea impresia că va surveni pacea și democrația. „57 de state învingătoare, plus altele trei au format pe 25 aprilie, Organizația Națiunilor Unite, apoi la 26 iunie 1945 a fost adoptată Carta Națiunilor Unite, în care erau stipulate expres – oportunitatea pentru asigurarea securității, menținerea păcii, a democratizării și a dezvoltării. Însă, încă la Ialta au fost puse bazele pentru partajarea Europei, iar foștii aliați din al Doilea Război Mondial au devenit deja concurenți”, spune Victor Juc.
Potrivit lui, perioada de cooperare democratică nu a durat nici doi ani, fapt care a impus în special statele din Europa Occidentală să aibă mari temeri față de securitatea lor, deoarece în acele timpuri, Armata Roșie număra circa 8,3 milioane de militari, fiind foarte bine pregătită. Astfel, în 1948 a fost formată Organizația Europei Occidentale – organizație militaro-politică menită să asigure securitatea țărilor europene. Însă, aceste state au înțeles că fără un parteneriat cu Statele Unite ale Americii, este imposibil să-și asigure securitatea.
„În acest context, șapte țări, în special așezate în arealul din atlanticul de nord au format Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, care este o organizație internațională guvernamentală ancorată pe principiile democratice ale statutului de drept și libertăților individuale, păcii și securității, care sunt considerate ca valori foarte importante. Și nu este deloc întâmplător că Planul individual al parteneriatului cu Republica Moldova, de asemenea, conține foarte multe aspecte ce țin de funcționarea democratică a instituțiilor puterii de stat”, susține directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USM.
În opinia sa, nu mai puțin important este și articolul 4 din Tratatul de la Washington, la care se apelează frecvent. Acesta se referă la consultații între statele membre. „Dar din start în statutul Organizației Tratatului Nord-Atlantic s-a stipulat că aceasta se va conduce în special de articolul 51 din Carta Națiunilor Unite, care prevede dreptul la apărarea colectivă și apărarea individuală a statelor care au fost supuse actului de agresiune. Deci, din start, Organizația Tratatului Nord-Atlantic și-a exprimat adeziunea la principiile Organizației Națiunilor Unite, dar cu timpul Organizația Tratatului Nord-Atlantică a devenit mult mai eficientă decât Organizația Națiunilor Unite”, a mai declarat Victor Juc.
Directorul Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței, Radu Burduja, ex-secretarul de stat al Ministerului Apărării, a menționat că motivele înființării Alianței Nord-Atlantice au la bază prevenirea expansiunii Uniunii Sovietice. Într-un moment, țările europene s-au pomenit cu o amenințare și cu un pericol grav la care nu găseau un răspuns militar și de apărare.
„De aceea s-a decis formarea acestui bloc politico-militar. Urmare a înființării acestui bloc a avut loc, desigur, extinderea. Au aderat și Turcia, și Grecia, ulterior și Spania. Au fost incidente legate de Franța care a decis să se retragă din structurile militare NATO, apoi a revenit. Aceste conflicte interne, neînțelegeri au fost rezolvate. Da în principiu, Alianța și-a îndeplinit scopul, motivul principal fiind însăși izolarea expansiunii sovietice. Câteva incidente internaționale au făcut ca liderii lumii libere să înțeleagă că Uniunea Sovietică într-adevăr are scopuri expansioniste. Putem numi aici și lovitura de stat care s-a dat în Cehoslovacia. Putem vorbi și de intervenția foarte brutală pe care a avut-o Uniunea Sovietică în Ungaria, când a fost înăbușită revoluția din Ungaria. Pe parcursul acestor ani postbelici s-a observat tendința aceasta foarte fermă a Uniunii Sovietice de a-și impune influența prin intermediul partidelor comuniste, socialiste în țările europene, să stabilească guverne apropiate Moscovei”, explică Radu Burduja.
Potrivit lui, aceste lucruri erau făcute prin măsuri de forță, care contravin absolut principiilor fondării NATO. „Este vorba despre conflict direct dintre democrație și autocrație. Se impunea un regim de guvernare absolut străin valorilor democratice spre care tindeau țările libere. Acest fapt a dus la câteva incidente în acel timp, iar pe parcurs, s-a demonstrat deja istoric că însuși conceptul Alianței de atunci și până acum a fost unul corect, bazat pe principii corecte și datorită acestui fapt rezistă cea mai longevivă și cea mai de succes Alianță”, a spus el.
Dezbaterea publică cu tema „NATO: istorie fără propagandă”, este ediția a 19-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
Impactul trecutului
Vezi și:
- Igor Boțan: În regiunea transnistreană este un regim opresiv care speculează anumiți factori istorici
- Alexandru Postica: Problemele lingvistice și interesele economice sunt provocări persistente în regiunea transnistreană
- Anatol Țăranu: Moldovenismul vulgar născut în RASSM continuă să trăiască în realitățile Republicii Moldova
- Anneli Ute Gabanyi: Moldova a fost mereu de o foarte mare importanță geostrategică pentru Rusia
- Igor Boțan: Cel mai mare pericol pentru Moldova provine din campaniile de dezinformare a populației
- Ion Valer Xenofontov: Ideile din Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov sunt utilizate și astăzi
- Moldova de la Pactul Ribbentrop-Molotov la Independență. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor în raport cu basarabenii, în 1940, nu pot fi numite „de eliberare”, ci „de ocupare”
- Istoricul Dumitru Lisnic: În Basarabia sovieticii și-au adus oamenii lor pentru funcțiile de administrare
- Anatol Petrencu: Sovieticii și-au impus modul de gândire și modul de viață în RSSM
- Profesor de istorie din Șerpeni: În 1944 satul a fost distrus complet. A rămas o singura casă întreagă
- Efectele Operațiunii Iași-Chișinău la 80 de ani distanță. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor din 1940, în raport cu basarabenii, nu au fost „de eliberare”
- Anatol Țăranu: Anexarea Basarabiei din 28 iunie 1940 a fost o înțelegere dintre doi dictatori
- Ziua de 28 iunie 1940 între sărbătoare și catastrofă. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Prin deportări se dorea crearea unei societăți fără valori
- Lidia Pădureac: Statul sovietic a săvârșit crime împotriva umanității
- Alecu Reniță: Deportările trebuie să ne țină vigilenți și cât mai departe de Rusia - un monstru care se zbate
- Decapitarea și dezrădăcinarea neamului prin deportări. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Propaganda trebuie combătută prin inocularea cu gândirea critică
- Nicolae Mihai: În regimurile totalitare cetățeanul nu mai beneficiază de drepturi și libertăți
- Practici festive și inginerii identitare în regimurile (post)totalitare. Dezbatere IPN
- Virgiliu Bîrlădeanu: În Rusia avem un regim autoritar cu tendințe totalitariste
- Igor Boțan: Toate legislaturile din Moldova au fost proeuropene sau au avut perioade în care au promovat aderarea
- Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldovei. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Ambiția Uniunii Europene este de a deveni un centru politic important
- Anatol Petrencu: Destrămarea Uniunii Sovietice a fost un triumf pentru țările anexate cu forța
- Cristian Manolachi: Trebuie să discernem în avalanșa de mesaje politice. Anul 2024 este un an electoral complicat
- Mitologii politice, în istorie și actualitate. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Mitologia politică în războiul din Ucraina a fost exploatată la maximum
- Virgiliu Bîrlădeanu: Regimurile autoritare sunt eficiente în a inocula propaganda
- Valentin Constantinov: Astăzi vorbim limba română datorită verticalității populației din Basarabia din 1812
- Igor Boțan: Limba literară și limba oficială este adusă la cel mai înalt nivel care ne unește pe toți
- Vasile Șoimaru: Suntem români pe ambele maluri ale Prutului
- Calea lungă a limbii române spre casă. Dezbatere IPN
- Declarații despre atacul terorist din Rusia: Teroarea naște doar teroare
- Igor Boțan: Autoritățile de la Chișinău trebuie să desfășoare o muncă de comunicare cu cetățenii din stânga Nistrului
- Războiul din 1992. Alexandru Cerbu: Ca în imaginile de la Bucea și la Tighina stăteau cadavrele pe stradă
- Victor Juc: Conflictul armat de la Nistru a fost generat premeditat
- 32 de ani ai unui război nefinalizat. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Pericolul repetării ororilor prin care a trecut societatea în regimul totalitar comunist nu a fost depășit
- Virgiliu Bîrlădeanu: Trebuie să ne detașăm de trecutul sovietic și să instaurăm o societate europeană
- Istoria, antidot internațional împotriva represiunilor politice. Dezbatere IPN
- Flori Bălănescu: În lipsa unui proces de tipul celui de la Nürnberg, nu putem vorbi de condamnarea comunismului
- Alexandru Postica: Victimele represiunilor politice primesc recompense mult prea mici în comparație cu teroarea prin care au trecut
- Rolul istoriei în formarea persoanei și modernizarea societății. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Nu poți proiecta un viitor dacă nu-ți cunoști trecutul
- Ana Bîtcă: Informând elevii despre represiunile politice, dorim să nu se mai repete greșelile din trecut
- Igor Boțan: Gulagul a fost soluția bolșevicilor pentru ținerea sub control a mișcării de protest a populației
- Ludmila Cojocaru: Sistemul sovietic a însemnat represiune, exterminare, înrobirea populației
- Lidia Pădureac: Gulag-ul a fost folosit pentru distrugerea verticalității oamenilor
- Fenomenul GULAG: geneză, manifestare, lecții. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Memorandumul de la Budapesta ar fi fost foarte important, dacă cei care l-au semnat l-ar fi considerat obligator
- Radu Burduja: Ucraina trebuie să tragă concluzii în urma semnării Memorandumului de la Budapesta
- Ion Negrei: Rusia nu mai are credibilitate pe plan internațional
- Falimentul Memorandumului de la Budapesta. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Ucraina este cheia soluționării finale a conflictului transnistrean
- Natalia Albu: Conflictele înghețate înseamnă și un nivel scăzut al calității vieții umane
- Octavian Țîcu: Moscova își dorește transnistrizarea Republicii Moldova
- Conflictele înghețate: geneză, pericole, soluționare. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Fenomenele prin care a trecut URSS până la al Doilea Război Mondial sunt caracteristice și pentru RASSM
- Virgiliu Bîrlădeanu: Mii de oameni au fost executați fiind doar bănuiți că ar fi o sursă posibilă de opoziție
- Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Pentru a înțelege mai bine cum a avut loc Unirea de la 1918 trebuie analizate circumstanțele în care s-a produs
- Alexandru Arseni: Guvernarea de la Chișinău și București trebuie să adopte recunoașterea Unirii din 1918
- Ion Varta: După prăbușirea Imperiului Rus, mișcarea națională românească a evoluat într-o mișcare de eliberare națională
- Marea Unire din 1918: lecții pentru trecut, prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Atunci când vorbim despre prăbușirea Adunării Constituante, trebuie să avem în vedere și consecințele pentru Basarabia
- Nicolae Enciu: Societatea sovietică a fost constituită ca un antipod al societății occidentale
- Prăbușirea Adunării Constituante și a șansei de democratizare a Rusiei Sovietice. Efecte asupra țării și lumii. Dezbatere IPN
- Anatol Petrencu: În Rusia de azi, cu regret, democrația a încetat
- Igor Boțan: Este și obligația României să întreprindă toate eforturile ca Moldova să reușească integrarea în UE
- Alecu Reniță: Rusia reprezintă un pericol nu doar pentru țările ex-sovietice, ci pentru întreaga Europă
- Igor Șarov: Se duce o luptă continuă pentru obținerea dezideratului de integrare europeană
- Arborele genealogic european al Moldovei. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Războiul Rece s-a terminat pentru că toată lumea a înțeles cine este, de fapt, puterea sovietică
- Ion Valer Xenofontov: Lecția Războiului Rece - „să învingi cu modestie și să pierzi cu onoare
- Anneli Ute Gabanyi: URSS voia să impună oamenilor același sistem de gândire
- Lecțiile Războiului Rece. Dezbateri IPN
- Vitalie Stoian: Tratatul de la Varșovia a intervenit mereu în interiorul său, nu în exterior
- Anatol Țăranu: Tratatul de la Varșovia a fost nimic altceva decât un „polițist colectiv”
- Igor Boțan: Tratatul de la Varșovia a fost o replică la replică
- Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Radu Burduja: NATO a fost și rămâne o alianță de succes
- Igor Boțan: Uniunea Sovietică devenise un stat totalitar și își dorea să cucerească toată lumea
- Victor Juc: Extinderea NATO are loc la solicitarea statelor care se cred vulnerabile
- Igor Boțan: Retorica rușilor privind folosirea armei nucleare denotă că lucrurile le merg prost
- Pavel Moraru: Semnarea Pactului Molotov- Ribbentrop a condus la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial
- Mihai Țurcanu: Rusia vrea să schimbe prin forță ordinea internațională
- Adevăr și minciună despre începutul Celui de-al Doilea Război Mondial. Dezbatere IPN
- Virgiliu Pâslariuc: Modelul european de dezvoltare este o garanție de securitate și prosperitate
- Prețul și efectele Independenței. Studiu comparativ (1877 vs. 1991. Dezbatere IPN
- Ion Varta: Factorul rusesc a fost de fiecare dată fatidic pentru interesul nostru național
- Igor Boțan: Rolul intelectualității în obținerea Independenței a fost unul prolific
- Ion Negrei: Puciul din octombrie 1917 nu a avut susținere din partea populației din Basarabia
- Igor Boțan: A treia etapă de destrămare a Uniunii Sovietice o trăim astăzi
- Marin Gherman: Comunismul a fost o catastrofă pentru secolul trecut
- URSS: născută și distrusă de puciuri. Dezbatere IPN
- Stalinizarea și destalinizarea societății moldovenești. Dezbatere IPN
- Ludmila Cojocaru: Păstrarea memoriei privind crimele stalinismului necesită efort din partea statului și a societății
- Igor Boțan: După moartea lui Stalin, stalinizarea este doar un fel de fantomă
- Florin Abraham: Memoria istorică nu poate fi construită fără sprijinul statului
- Igor Boțan: Elitele staliniste se devorează ele însele - trăsătura esențială a stalinismului
- Octavian Țîcu: Stalinizarea - inocularea unui șir de trăsături specifice Uniunii Sovietice
- Stalinizarea și destalinizarea în context european. Dezbatere IPN
- Florin-Răzvan Mihai: Putinismul reprezintă o mare amenințare
- Ion Manole: Pasivitatea comunității internaționale fața de crimele comunismului a dat „roadele” războiului din Ucraina
- Barajul de la Kahovka: De ce sunt neputincioase legile și obiceiurile războiului? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Deținerea armei nucleare determină Rusia să ignore normele dreptului internațional
- Anatol Petrencu: Unele popoare luptă fără niciun fel de scrupule
- Igor Boțan: Cei care au participat la deportarea oamenilor din Basarabia erau îndoctrinați ideologic
- Viorica Olaru: Puterea de la Kremlin este una de natură KGB-istă
- Deportările staliniste: ecou din trecut, pentru prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Alexandru Postica: Problema deportărilor trebuie tratată într-un context mai larg
- Mihail Druță: Este justificat ca pe 9 mai să se consemneze Ziua Europei
- Anatol Țăranu: Republica Moldova nu poate deveni stat european păstrând simbolistica sovietică
- Igor Boțan: este o mare greșeală să dezvăluim evenimentele din cel de-al Doilea Război Mondial ce sunt convenabile doar unei anumite părți
- Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Conștientizarea foametei organizate este importantă pentru tragerea învățămintelor
- Muzeografa satului Avdarma: 800 de oameni au murit de foamete în sat în anii 1946-1947
- Foametea din 1946-1947. Vasile Șoimaru: Au fost măturate podurile și oamenii au fost omorâți
- Lidia Pădureac: În timp ce RSS Moldovenească murea de foame, Uniunea Sovietică exporta cereale
- Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Fascismul, în versiunea sa mai soft, și bolșevismul sunt erezii ale socialismului
- Virgiliu Bîrlădeanu: Societatea trebuie să fie atentă pentru a nu permite deraieri autoritar-totalitare
- Alexandru Cosmescu: Fascismul, stalinismul și nazismul și-au creat dușmani externi pentru a-și atinge scopurile
- Ce au în comun fascismul, nazismul și stalinismul? Dezbatere IPN
- Alecu Reniță, despre pogromul din Chișinău: Vărsarea de sânge putea fi oprită în prima zi, dar autoritățile nu au acționat
- Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, dezbatere IPN
- Andrei Cușco: Nu moldovenii au fost forța motrice în organizarea pogromului de la Chișinău, ci funcționarii imperiali
- Igor Boțan: Pogromul de la Chișinău, o răbufnire a antisemitismului imperiului rus
- Igor Boțan: Alternativa lumii ruse pentru Moldova este aderarea la UE
- Ion Negrei: Moldova trebuie să se conecteze definitiv la spațiul european - care sunt modalitățile
- Anatol Țăranu: Există afinități între politica războinică a Imperiului Rus și regimul Putin de astăzi
- Soarta periferiilor imperiilor. Quo vadis, Moldova? Dezbatere IPN
- Mihai Țurcanu: „Sindromul Stokholm” le-a înlocuit multor compatrioți sentimentul identității naționale
- Igor Boțan: Drama lui Putin este că nu are nici ideologie, nici forță economică și nici armată
- Maria Pilchin: Putin își învață poporul să moară pentru că nu a fost în stare să-l învețe să trăiască
- Ce am sărbătorit și de ce am sărbătorit pe 23 februarie? Dezbatere IPN