Pe 24 februarie s-a împlinit un an de la declanșarea celui mai mare, celui mai crud și celui mai sângeros război de după cel de-al Doilea Război Mondial – Războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva poporului ucrainean. Însă cu o zi înainte, pe 23 februarie, o parte din oameni a marcat Ziua Armatei Sovietice, fapt care pare cinic în circumstanțele în care acest război crud și sângeros îl poartă succesoarea de drept a Armatei Sovietice – Armata Federației Ruse. Ce nu se lega în logica firească a lucrurilor și de ce o parte din societatea moldovenească continuă să accepte asemenea neconcordanțe au discutat participanții la dezbaterea publică „Ce am sărbătorit și de ce am sărbătorit pe 23 februarie?”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că, atunci când se vorbește despre armată se face trimitere la forțele armate instituite pentru apărarea statelor, care au organele lor represive sau de impunere. În cazul Armatei Roșii, decretul de instituire a fost emis pe 28 ianuarie 1918. „Și în mod absolut întâmplător data de 23 februarie 1918 este considerată ca ziua înființării acestei Armate Roșii. Chipurile, în această zi a început înscrierea în masă a voluntarilor în detașamentele acestei Armate Roșii. Până în anul 1922, ziua Armatei Roșii nu era comemorată. Abia în 1922, în circumstanțe, iarăși, stranii, s-a decis ca această dată să fie declarată ziua sărbătoririi acestei Armate Roșii”, explică expertul.
Potrivit lui, după al Doilea Război Mondial, în 1946, denumirea Armatei Roșii a fost schimbată în Armata Sovietică, iar din 1949 sărbătoarea a fost redenumită – în Ziua Armatei și a Flotei Militare Maritime Sovietice. După destrămarea Uniunii Sovietice, într-un șir de state foste membre URSS, pe 23 februarie se sărbătorește Ziua apărătorului patriei. „În Republica Moldova, această zi, de la declararea suveranității, niciodată nu a fost zi de sărbătoare. Dar, tradițional, mai multe segmente ale societății noastre au sărbătorit această zi”, a notat Igor Boțan.
Expertul a menționat că armata Rusiei ca armată succesoare a Armatei Sovietice a fost instituită prin decret prezidențial pe 7 mai 1992. Aceasta pentru că, imediat după disoluția Uniunii Sovietice, în Federația Rusă s-a crezut că ceea ce a fost Armata Sovietică trebuie să devină un fel de armată comună a spațiului CSI. Însă, acest lucru a fost respins de către fostele republici sovietici. Un exemplu în acest sens este faptul că Armata Națională a Republicii Moldova își sărbătorește ziua pe 3 septembrie, zi în care a fost emis decretul prezidențial de constituire.
Mihai Țurcanu, doctor în istorie, Institutul de Istorie al USM, consideră că nu este clar de ce a fost aleasă ziua de 23 februarie 1922 pentru a marca ceea ce a avut loc în 1918. „De fapt, în 1918, și nu e o coincidență tocmai fericită pentru adepții și apologeții din ziua de astăzi ai Armatei Roșii, pe 23 februarie, bolșevicii au acceptat capitularea necondiționată în fața Germaniei. Au acceptat fără vreo condiție circumstanțele pe care nemții le-au impus pentru semnarea armistițiului și care practic transformau Rusia sovietică într-o colonie a Germaniei. Sigur că la mai multe luni a urmat un alt armistițiu, au capitulat deja nemții și au fost anulate condițiile păcii dinte Rusia sovietică și Germania. Dar atunci s-au creat condiții pentru ca bolșevicii să rămână la putere. De altfel, acceptarea capitulării a și fost principalul raționament al bolșevicilor pentru a rămâne la putere. Acesta a fost scopul capitulării”, a menționat Mihai Țurcanu.
Potrivit istoricului, bolșevicii au încercat să se mențină la putere cu orice scop și anume din această cauză au creat și Armata Roșie, care s-a numit până în 1946 Armata Roșie a Muncitorilor și Țăranilor. „A fost din start o forță care trebuia să-i mențină pe bolșevici la putere. Inițial, de fapt, primele unități ale Armatei Roșii nici măcar nu erau compuse din etnici ruși, majoritatea fiind letoni. Scopul era de a concura cu alte fracțiuni din Rusia, care erau în competiție pentru putere și doreau să se afirme ca principalele forțe politice și moștenitoare ale fostului regim, dar și să conducă viitoarele destine ale Rusiei. Până la urmă, dintre toate forțele care se aflau în acea competiție, cea mai organizată, pe de o parte, dar și cea mai crudă prin metodele și strategiile lor – pe de altă parte, au fost bolșevicii. Anume de asta au reușit să se mențină la putere și Armata Roșie a fost un instrument esențial folosit în acest scop”, a declarat doctorul în istorie.
Mihai Țurcanu spune că Armata Roșie a devenit cunoscută în pe timpul Războiului civil rus prin actele sale de cruzime, de genocid. Și există descrieri în lucrări ale modului în care Armata Roșie efectua acele fapte de genocid, inclusiv împotriva evreilor din Ucraina. De asemenea, se descrie și atitudinea lui Lenin cu privire la atrocitățile comise. Or, acesta când citea rapoartele în acest sens nu lua vreo măsură, ci indica plasarea rapoartelor în arhivă și le clasa. „Nu știu dacă am putea să spunem că aceste metode sau tactici folosite de Armata Roșie își au originea în acei ani și în acele circumstanțe. Armata Roșie este succesorul de iure al Armatei țariste. Și Arma țaristă rusă nu s-a deosebit de multe ori prin metodele, acțiunile Armatei Roșii. Este destul să ne amintim de genocidul poporului circassian. La sfârșitul secolului XVIII, circa 97% din poporul circassian a fost exterminat efectiv”, a spus Mihai Țurcan.
„Armata Roșie, modul în care s-a format și a evoluat, a fost impregnat puternic de condițiile ideologice și de circumstanțele în care a avut loc procesul ei de formare. Nu trebuie să scăpăm din vedere faptul că Armata Roșie a fost un instrument al primului stat totalitar din istoria omenirii. Al statului totalitar, care a adâncit cel mai mult dintre toate regimurile totalitare, practicile totalitare de control ideologic, de control politic, spiritual și militar asupra populațiilor de pe teritoriile pe care le stăpânea”, a mai spus istoricul.
Scriitoarea Maria Pilchin a declarat că, pentru ea ca filolog, Armata Roșie este sinonimă cu marea teroare – cu acea stare abuzivă a unui stat, a unei puteri asupra popoarelor, în cazul URSS. „Mă întrebam care este relația basarabeanului cu Armata Roșie, care până la urmă vine cu al Doilea Război Mondial încoace? Adică, noi nu am asistat măcar la constituirea acestei entități. Nu știu dacă în identitatea noastră trebuie să reverberăm cu, să zic, sărbătorirea Armatei Roșii”, susține Maria Pilchin.
Potrivit ei, faptul că unii moldoveni nu știu, nu înțeleg sau nu vor să înțeleagă adevărul sau configurarea reală a Armatei Roșii în istorie vine dintr-o cultivare și o inoculare a unei religii a morții, a unei ideologii a morții și a războiului. Această inoculare a fost aplicată pe parcursul acestor 70 de ani sovietici, dar și ulterior. „Și apropo, din 2010 s-a insistat foarte mult în Rusia anume pe această dimensiune. E un instrument de a manipula, un instrument de a ține într-o stare de angoasă, pentru că momentul în care noi sărbătorim mereu Armata Roșie, suntem conștienți de faptul că am putea să fim atacați, că există un dușman extern, pe alocuri și intern. Și trebuie să fim foarte atenți, să ciulim urechile, să privim unde trebuie”, opinează Maria Pilchin.
Maria Pilchin s-a referit la poemul său „Sunt femeia măritului Ceapaev”, care este pe cât de dramatic, pe atât de ironic la adresa Armatei Roșii. „Jocul pe care îl aduc acolo vine și dintr-o dimensiune eretică a limbajului. Pentru că, pe de o parte, vorbim despre acest cult al Armatei Roșii în URSS și tot eu vă spun, pe de altă parte, că țin minte din copilărie un anumit jargon al femeilor, uzitat în glumă despre Armata Roșie. Și „armata roșie” în limbajul femeilor nu însemna armata lui Ceapaev sau a marilor generali care au ajuns până la Berlin, ci era o ipostază fiziologică, ce li se întâmpla femeilor o dată pe lună. Și acest aspect de limbaj și de mental, dacă vreți undeva de ghetou feminin, spune ceva, este o supapă a acestei comunități sovietice, pentru că această Armată le-a luat bunicii, părinții, iubiții, soții. Până în Afganistan i-au tot luat. Și atunci eu cred că toate frustrările și suferințele feminine sovietice erau defulate în acest argou feminin”, spune scriitoarea.
În opinia sa, atunci când cineva din moldoveni, pe 23 februarie îl felicită pe altcineva, spunând că „te felicit pentru faptul că ești bărbat”, apare întrebarea dacă cel care nu sărbătorește această dată are scadențe la capitolul virilitate? „Mi se pare deja un degradeu al uzanței sărbătorii, chiar și printre cei mai înveterați adepți. Dar eu cred că antropologii și cei care cercetează mentalități trebuie să fie poate mai atenți”, a menționat Maria Pilchin.
Dezbaterea publică la tema „Ce am sărbătorit și de ce am sărbătorit pe 23 februarie?”, este prima ediție din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
Impactul trecutului
Vezi și:
- Igor Boțan: În regiunea transnistreană este un regim opresiv care speculează anumiți factori istorici
- Alexandru Postica: Problemele lingvistice și interesele economice sunt provocări persistente în regiunea transnistreană
- Anatol Țăranu: Moldovenismul vulgar născut în RASSM continuă să trăiască în realitățile Republicii Moldova
- Anneli Ute Gabanyi: Moldova a fost mereu de o foarte mare importanță geostrategică pentru Rusia
- Igor Boțan: Cel mai mare pericol pentru Moldova provine din campaniile de dezinformare a populației
- Ion Valer Xenofontov: Ideile din Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov sunt utilizate și astăzi
- Moldova de la Pactul Ribbentrop-Molotov la Independență. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor în raport cu basarabenii, în 1940, nu pot fi numite „de eliberare”, ci „de ocupare”
- Istoricul Dumitru Lisnic: În Basarabia sovieticii și-au adus oamenii lor pentru funcțiile de administrare
- Anatol Petrencu: Sovieticii și-au impus modul de gândire și modul de viață în RSSM
- Profesor de istorie din Șerpeni: În 1944 satul a fost distrus complet. A rămas o singura casă întreagă
- Efectele Operațiunii Iași-Chișinău la 80 de ani distanță. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor din 1940, în raport cu basarabenii, nu au fost „de eliberare”
- Anatol Țăranu: Anexarea Basarabiei din 28 iunie 1940 a fost o înțelegere dintre doi dictatori
- Ziua de 28 iunie 1940 între sărbătoare și catastrofă. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Prin deportări se dorea crearea unei societăți fără valori
- Lidia Pădureac: Statul sovietic a săvârșit crime împotriva umanității
- Alecu Reniță: Deportările trebuie să ne țină vigilenți și cât mai departe de Rusia - un monstru care se zbate
- Decapitarea și dezrădăcinarea neamului prin deportări. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Propaganda trebuie combătută prin inocularea cu gândirea critică
- Nicolae Mihai: În regimurile totalitare cetățeanul nu mai beneficiază de drepturi și libertăți
- Practici festive și inginerii identitare în regimurile (post)totalitare. Dezbatere IPN
- Virgiliu Bîrlădeanu: În Rusia avem un regim autoritar cu tendințe totalitariste
- Igor Boțan: Toate legislaturile din Moldova au fost proeuropene sau au avut perioade în care au promovat aderarea
- Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldovei. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Ambiția Uniunii Europene este de a deveni un centru politic important
- Anatol Petrencu: Destrămarea Uniunii Sovietice a fost un triumf pentru țările anexate cu forța
- Cristian Manolachi: Trebuie să discernem în avalanșa de mesaje politice. Anul 2024 este un an electoral complicat
- Mitologii politice, în istorie și actualitate. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Mitologia politică în războiul din Ucraina a fost exploatată la maximum
- Virgiliu Bîrlădeanu: Regimurile autoritare sunt eficiente în a inocula propaganda
- Valentin Constantinov: Astăzi vorbim limba română datorită verticalității populației din Basarabia din 1812
- Igor Boțan: Limba literară și limba oficială este adusă la cel mai înalt nivel care ne unește pe toți
- Vasile Șoimaru: Suntem români pe ambele maluri ale Prutului
- Calea lungă a limbii române spre casă. Dezbatere IPN
- Declarații despre atacul terorist din Rusia: Teroarea naște doar teroare
- Igor Boțan: Autoritățile de la Chișinău trebuie să desfășoare o muncă de comunicare cu cetățenii din stânga Nistrului
- Războiul din 1992. Alexandru Cerbu: Ca în imaginile de la Bucea și la Tighina stăteau cadavrele pe stradă
- Victor Juc: Conflictul armat de la Nistru a fost generat premeditat
- 32 de ani ai unui război nefinalizat. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Pericolul repetării ororilor prin care a trecut societatea în regimul totalitar comunist nu a fost depășit
- Virgiliu Bîrlădeanu: Trebuie să ne detașăm de trecutul sovietic și să instaurăm o societate europeană
- Istoria, antidot internațional împotriva represiunilor politice. Dezbatere IPN
- Flori Bălănescu: În lipsa unui proces de tipul celui de la Nürnberg, nu putem vorbi de condamnarea comunismului
- Alexandru Postica: Victimele represiunilor politice primesc recompense mult prea mici în comparație cu teroarea prin care au trecut
- Rolul istoriei în formarea persoanei și modernizarea societății. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Nu poți proiecta un viitor dacă nu-ți cunoști trecutul
- Ana Bîtcă: Informând elevii despre represiunile politice, dorim să nu se mai repete greșelile din trecut
- Igor Boțan: Gulagul a fost soluția bolșevicilor pentru ținerea sub control a mișcării de protest a populației
- Ludmila Cojocaru: Sistemul sovietic a însemnat represiune, exterminare, înrobirea populației
- Lidia Pădureac: Gulag-ul a fost folosit pentru distrugerea verticalității oamenilor
- Fenomenul GULAG: geneză, manifestare, lecții. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Memorandumul de la Budapesta ar fi fost foarte important, dacă cei care l-au semnat l-ar fi considerat obligator
- Radu Burduja: Ucraina trebuie să tragă concluzii în urma semnării Memorandumului de la Budapesta
- Ion Negrei: Rusia nu mai are credibilitate pe plan internațional
- Falimentul Memorandumului de la Budapesta. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Ucraina este cheia soluționării finale a conflictului transnistrean
- Natalia Albu: Conflictele înghețate înseamnă și un nivel scăzut al calității vieții umane
- Octavian Țîcu: Moscova își dorește transnistrizarea Republicii Moldova
- Conflictele înghețate: geneză, pericole, soluționare. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Fenomenele prin care a trecut URSS până la al Doilea Război Mondial sunt caracteristice și pentru RASSM
- Virgiliu Bîrlădeanu: Mii de oameni au fost executați fiind doar bănuiți că ar fi o sursă posibilă de opoziție
- Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Pentru a înțelege mai bine cum a avut loc Unirea de la 1918 trebuie analizate circumstanțele în care s-a produs
- Alexandru Arseni: Guvernarea de la Chișinău și București trebuie să adopte recunoașterea Unirii din 1918
- Ion Varta: După prăbușirea Imperiului Rus, mișcarea națională românească a evoluat într-o mișcare de eliberare națională
- Marea Unire din 1918: lecții pentru trecut, prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Atunci când vorbim despre prăbușirea Adunării Constituante, trebuie să avem în vedere și consecințele pentru Basarabia
- Nicolae Enciu: Societatea sovietică a fost constituită ca un antipod al societății occidentale
- Prăbușirea Adunării Constituante și a șansei de democratizare a Rusiei Sovietice. Efecte asupra țării și lumii. Dezbatere IPN
- Anatol Petrencu: În Rusia de azi, cu regret, democrația a încetat
- Igor Boțan: Este și obligația României să întreprindă toate eforturile ca Moldova să reușească integrarea în UE
- Alecu Reniță: Rusia reprezintă un pericol nu doar pentru țările ex-sovietice, ci pentru întreaga Europă
- Igor Șarov: Se duce o luptă continuă pentru obținerea dezideratului de integrare europeană
- Arborele genealogic european al Moldovei. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Războiul Rece s-a terminat pentru că toată lumea a înțeles cine este, de fapt, puterea sovietică
- Ion Valer Xenofontov: Lecția Războiului Rece - „să învingi cu modestie și să pierzi cu onoare
- Anneli Ute Gabanyi: URSS voia să impună oamenilor același sistem de gândire
- Lecțiile Războiului Rece. Dezbateri IPN
- Vitalie Stoian: Tratatul de la Varșovia a intervenit mereu în interiorul său, nu în exterior
- Anatol Țăranu: Tratatul de la Varșovia a fost nimic altceva decât un „polițist colectiv”
- Igor Boțan: Tratatul de la Varșovia a fost o replică la replică
- Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Radu Burduja: NATO a fost și rămâne o alianță de succes
- Igor Boțan: Uniunea Sovietică devenise un stat totalitar și își dorea să cucerească toată lumea
- Victor Juc: Extinderea NATO are loc la solicitarea statelor care se cred vulnerabile
- NATO: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Retorica rușilor privind folosirea armei nucleare denotă că lucrurile le merg prost
- Pavel Moraru: Semnarea Pactului Molotov- Ribbentrop a condus la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial
- Mihai Țurcanu: Rusia vrea să schimbe prin forță ordinea internațională
- Adevăr și minciună despre începutul Celui de-al Doilea Război Mondial. Dezbatere IPN
- Virgiliu Pâslariuc: Modelul european de dezvoltare este o garanție de securitate și prosperitate
- Prețul și efectele Independenței. Studiu comparativ (1877 vs. 1991. Dezbatere IPN
- Ion Varta: Factorul rusesc a fost de fiecare dată fatidic pentru interesul nostru național
- Igor Boțan: Rolul intelectualității în obținerea Independenței a fost unul prolific
- Ion Negrei: Puciul din octombrie 1917 nu a avut susținere din partea populației din Basarabia
- Igor Boțan: A treia etapă de destrămare a Uniunii Sovietice o trăim astăzi
- Marin Gherman: Comunismul a fost o catastrofă pentru secolul trecut
- URSS: născută și distrusă de puciuri. Dezbatere IPN
- Stalinizarea și destalinizarea societății moldovenești. Dezbatere IPN
- Ludmila Cojocaru: Păstrarea memoriei privind crimele stalinismului necesită efort din partea statului și a societății
- Igor Boțan: După moartea lui Stalin, stalinizarea este doar un fel de fantomă
- Florin Abraham: Memoria istorică nu poate fi construită fără sprijinul statului
- Igor Boțan: Elitele staliniste se devorează ele însele - trăsătura esențială a stalinismului
- Octavian Țîcu: Stalinizarea - inocularea unui șir de trăsături specifice Uniunii Sovietice
- Stalinizarea și destalinizarea în context european. Dezbatere IPN
- Florin-Răzvan Mihai: Putinismul reprezintă o mare amenințare
- Ion Manole: Pasivitatea comunității internaționale fața de crimele comunismului a dat „roadele” războiului din Ucraina
- Barajul de la Kahovka: De ce sunt neputincioase legile și obiceiurile războiului? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Deținerea armei nucleare determină Rusia să ignore normele dreptului internațional
- Anatol Petrencu: Unele popoare luptă fără niciun fel de scrupule
- Igor Boțan: Cei care au participat la deportarea oamenilor din Basarabia erau îndoctrinați ideologic
- Viorica Olaru: Puterea de la Kremlin este una de natură KGB-istă
- Deportările staliniste: ecou din trecut, pentru prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Alexandru Postica: Problema deportărilor trebuie tratată într-un context mai larg
- Mihail Druță: Este justificat ca pe 9 mai să se consemneze Ziua Europei
- Anatol Țăranu: Republica Moldova nu poate deveni stat european păstrând simbolistica sovietică
- Igor Boțan: este o mare greșeală să dezvăluim evenimentele din cel de-al Doilea Război Mondial ce sunt convenabile doar unei anumite părți
- Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Conștientizarea foametei organizate este importantă pentru tragerea învățămintelor
- Muzeografa satului Avdarma: 800 de oameni au murit de foamete în sat în anii 1946-1947
- Foametea din 1946-1947. Vasile Șoimaru: Au fost măturate podurile și oamenii au fost omorâți
- Lidia Pădureac: În timp ce RSS Moldovenească murea de foame, Uniunea Sovietică exporta cereale
- Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Fascismul, în versiunea sa mai soft, și bolșevismul sunt erezii ale socialismului
- Virgiliu Bîrlădeanu: Societatea trebuie să fie atentă pentru a nu permite deraieri autoritar-totalitare
- Alexandru Cosmescu: Fascismul, stalinismul și nazismul și-au creat dușmani externi pentru a-și atinge scopurile
- Ce au în comun fascismul, nazismul și stalinismul? Dezbatere IPN
- Alecu Reniță, despre pogromul din Chișinău: Vărsarea de sânge putea fi oprită în prima zi, dar autoritățile nu au acționat
- Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, dezbatere IPN
- Andrei Cușco: Nu moldovenii au fost forța motrice în organizarea pogromului de la Chișinău, ci funcționarii imperiali
- Igor Boțan: Pogromul de la Chișinău, o răbufnire a antisemitismului imperiului rus
- Igor Boțan: Alternativa lumii ruse pentru Moldova este aderarea la UE
- Ion Negrei: Moldova trebuie să se conecteze definitiv la spațiul european - care sunt modalitățile
- Anatol Țăranu: Există afinități între politica războinică a Imperiului Rus și regimul Putin de astăzi
- Soarta periferiilor imperiilor. Quo vadis, Moldova? Dezbatere IPN
- Mihai Țurcanu: „Sindromul Stokholm” le-a înlocuit multor compatrioți sentimentul identității naționale
- Igor Boțan: Drama lui Putin este că nu are nici ideologie, nici forță economică și nici armată
- Maria Pilchin: Putin își învață poporul să moară pentru că nu a fost în stare să-l învețe să trăiască