Recent, Curtea Constituțională a adoptat hotărârea prin care a reconfirmat denumirea corectă a limbii de stat a Republicii Moldova care este „limba română funcționând pe baza grafiei latine”. Este un act important care i-a permis limbii române, la figurat vorbind, „să ajungă acasă” după 30 de ani de rătăcire sub denumiri și chipuri străine cum ar fi „limba moldovenească”, „limba oficială” sau „limba noastră”. Aparent, din punct de vedere juridic, legal, s-a făcut claritate și dreptate, însă aceasta nu înseamnă că divergențele pe alte planuri privind denumirea limbii vor înceta de acum încolo, nici în ansamblul societății, nici în interiorul clasei politice. Care sunt componentele, motivele, efectele acestor divergențe, dar și care ar putea fi soluțiile ce ar putea contribui la atingerea unui consens social și, poate, politic, în acest sens au discutat participanții la dezbaterea publică „Calea lungă a limbii române spre casă”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că limba reprezintă un sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate, specifice oamenilor, prin care aceștia își exprimă gândurile, sentimentele și dorințele. Potrivit lui, limba națională a unei țări este limba vorbită de majoritatea poporului, însă aceasta nu trebuie să fie neapărat limba oficială, deși acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori. Totodată, dialectul este o ramificație teritorială a unei limbi, ale cărei trăsături caracteristice fonetice, lexicale, gramaticale o deosebesc de limba comună a întregului popor și de alte ramificații teritoriale ale acestei limbi – graiuri.
„Limbă literară constituie forma îngrijită, normată și cultivată a unei limbi naționale. Limba literară formează o supravariantă a limbii naționale, caracterizată printr-un sistem de norme fixate în scris, care îi asigură o anumită unitate și stabilitate, precum și caracterul ei cultivat. Limba literară are o sferă largă de funcționare, cuprinzând producțiile și manifestările culturale în sensul larg al cuvântului. Limba literară este limba scrierilor științifice, filozofice, beletristice, este limba presei și a vieții politice, precum și limba folosită în diferite instituții: administrație, școală, teatru, biserică etc.”, explică expertul.
În contextul discutat, Igor Boțan a făcut trimitere la remarca lui Antonio Gramsci, cunoscut teoretician al așa-zisului marxism cultural: „Cine vorbește într-un dialect sau grai, neștiind o limbă literară, acela, firește, se află la un nivel de cultură limitată și provincială. O mare cultură poate fi tradusă numai într-o altă limbă de cultură a unei mari culturi, dar nicidecum într-un dialect sau grai”.
Referindu-se la noțiunile pentru popor, expertul a precizat că este vorba despre o formă istorică de comunitate umană, superioară tribului și anterioară națiunii, ai cărei membri locuiesc pe același teritoriu, vorbesc aceeași limbă și au aceeași tradiție culturală. Pe de altă parte, națiunea este comunitatea umană caracterizată prin unitatea de teritoriu, conștiința identității istorice și culturale și, în general, prin unitate de limbă și religie, aflată de obicei în același cadru politico-juridic.
Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Vasile Șoimaru, semnatar al Declarației de Independență, a precizat că subiectul limbii în societate își are rădăcinile încă de acum 35-37 de ani. Și potrivit lui, după multiple „bătălii” din Piața Marii Adunări Naționale, cu mare greu, pe 31 august 1989 a fost votată Legea cu privire la limba de stat și alfabetul latin. Însă, așa și nu s-a oprit. Peste doi ani a urmat Declarația de Independență, în care s-a indicat denumirea corectă a limbii – limba română. Ulterior, în 1994, pe 27 iunie, a fost votată Constituția, au fost dezbateri mari în Parlament. Și în pofida acestora, a câștigat acea forță care a venit cu altă denumire a limbii – limba moldovenească.
„Nici acum nu s-au oprit. A venit acum trei ani această generație tânără, în sfârșit s-a pus punct pe toate. Dar iar s-au trezit acei care o viață întreagă au speculat ce limbă vorbesc. Și măcar de-ar vorbi-o așa moldovenească, cum o numesc, dar nici așa nu o vorbesc, nici în Parlament. Tot timpul se opresc la aceasta, la etnia noastră corectă – ei de asta s-au temut și, chiar dacă au trecut atâția ani, încă se mai tem”, susține parlamentarul.
„Acum Curtea Constituțională a emis această hotărâre prin care spune clar – nu mai speculați atâta cu limba română și limba moldovenească. În loc să ne oprim la problemele sociale și la cele economice, nu, uite, iar ne întorc la problema limbii. Nu știu cât poate să mai dureze asta”, a mai spus Vasile Șoimaru.
El a făcut trimitere la mai multe articole, publicate încă acum câteva zeci de ani și care arată la denumirea corectă, la alfabetul latin. „Și uite de atunci continuă și continuă. Noi apărăm argumentul științific, iar ei apără minciuna. Când o să ne debarasăm? Eu cred că niciodată. Ei o să moară cu acest argument stalinist, despre limba moldovenească pe acest plai. Chiar și în locuri publice, în piețe, scrie în limba rusă – este un exemplu foarte rău de batjocură de limba română și de alfabetul latin”, a mai spus deputatul PAS.
Doctorul habilitat în istorie Valentin Constantinov, cercetător științific principal la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, a menționat că Republica Moldova este țara unde istoria și discuția istorică permanent este în capul mesei.
„În epoca medievală, odată cu formarea statelor românești independente – în 1330 Țara Românească și în 1365 Țara Moldovei – aceste state, chiar dacă rămân vasale Regatului Ungariei, ele sunt independente. Ele și-au învins suzeranul și chiar dacă rămân vasali, dar un fel de vasali independenți. Era nevoie de întemeierea unei cancelarii domnești, unde să se producă actul guvernării. Evul Mediu este momentul legat de sacralitate, care vine din scrierile biblice, acolo unde se spune că nu ai voie să schimbi cuvintele rostite de Mântuitor. Primele limbi sacre sunt greaca, latina și ebraica. În mediul european se consolidează două limbi – limba latină și limba greacă”, explică Valentin Constantinov.
Potrivit lui, acesta este aspectul ideal, dar până la urmă lumea e formată din oameni, care ajung în funcții înalte de conducere. Și acolo unde sunt doi oameni, există de regulă trei păreri și apare zâzania între Constantinopol – Noua Romă și Roma Veche. „În Roma Veche, limba de cult, cea a Mântuitorului – în limba sacră. Slavii au acceptat să se creștineze cu condiția ca toate cărțile sacre să fie traduse în limba slavonă. Astfel, limba de cult, noi fiind sub impactul extraordinar al culturii bizantine, limba slavonă a devenit în țările române limbă de cancelarie. Dar populația majoritară este românească, vorbește limba română. Românii întotdeauna și-au zis români, indiferent că alții i-au numit volohi, vlahi etc”, a precizat doctorul în istorie.
„De ce limba este românească? Limba este românească și nu moldovenească, pentru că limba moldovenească s-a vorbit doar în Țara Moldovei, dar limba română se vorbește și la Cluj, și la București, și la Timișoara, și la Maramureș – teritorii care nu au fost sub autoritatea domnitorului Țării Moldovei. Cum s-a încetățenit termenul de limbă moldovenească? Țara s-a numit Moldova 500 de ani – până la 1859, când Alexandru Ioan Cuza este ales și la Iași, și la București domn al unui stat nou, care românii au hotărât să se numească România. Adică eu de la Chișinău, dacă mă întâlnesc mâine cu cineva de la Ilfov, din Oltenia, din Bănat, din Maramureș – ne înțelegem perfect. Și este probabil greu de găsit o limbă mai unitară decât limba românească. Cum s-a asigurat această unitate? Prin faptul că oamenii au circulat extraordinar de mult”, a mai spus Valentin Constantinov.
Dezbaterea publică la tema „Calea lungă a limbii române spre casă” este a 32-a ediție de dezbateri din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
Impactul trecutului
Vezi și:
- Igor Boțan: În regiunea transnistreană este un regim opresiv care speculează anumiți factori istorici
- Alexandru Postica: Problemele lingvistice și interesele economice sunt provocări persistente în regiunea transnistreană
- Anatol Țăranu: Moldovenismul vulgar născut în RASSM continuă să trăiască în realitățile Republicii Moldova
- Anneli Ute Gabanyi: Moldova a fost mereu de o foarte mare importanță geostrategică pentru Rusia
- Igor Boțan: Cel mai mare pericol pentru Moldova provine din campaniile de dezinformare a populației
- Ion Valer Xenofontov: Ideile din Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov sunt utilizate și astăzi
- Moldova de la Pactul Ribbentrop-Molotov la Independență. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor în raport cu basarabenii, în 1940, nu pot fi numite „de eliberare”, ci „de ocupare”
- Istoricul Dumitru Lisnic: În Basarabia sovieticii și-au adus oamenii lor pentru funcțiile de administrare
- Anatol Petrencu: Sovieticii și-au impus modul de gândire și modul de viață în RSSM
- Profesor de istorie din Șerpeni: În 1944 satul a fost distrus complet. A rămas o singura casă întreagă
- Efectele Operațiunii Iași-Chișinău la 80 de ani distanță. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor din 1940, în raport cu basarabenii, nu au fost „de eliberare”
- Anatol Țăranu: Anexarea Basarabiei din 28 iunie 1940 a fost o înțelegere dintre doi dictatori
- Ziua de 28 iunie 1940 între sărbătoare și catastrofă. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Prin deportări se dorea crearea unei societăți fără valori
- Lidia Pădureac: Statul sovietic a săvârșit crime împotriva umanității
- Alecu Reniță: Deportările trebuie să ne țină vigilenți și cât mai departe de Rusia - un monstru care se zbate
- Decapitarea și dezrădăcinarea neamului prin deportări. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Propaganda trebuie combătută prin inocularea cu gândirea critică
- Nicolae Mihai: În regimurile totalitare cetățeanul nu mai beneficiază de drepturi și libertăți
- Practici festive și inginerii identitare în regimurile (post)totalitare. Dezbatere IPN
- Virgiliu Bîrlădeanu: În Rusia avem un regim autoritar cu tendințe totalitariste
- Igor Boțan: Toate legislaturile din Moldova au fost proeuropene sau au avut perioade în care au promovat aderarea
- Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldovei. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Ambiția Uniunii Europene este de a deveni un centru politic important
- Anatol Petrencu: Destrămarea Uniunii Sovietice a fost un triumf pentru țările anexate cu forța
- Cristian Manolachi: Trebuie să discernem în avalanșa de mesaje politice. Anul 2024 este un an electoral complicat
- Mitologii politice, în istorie și actualitate. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Mitologia politică în războiul din Ucraina a fost exploatată la maximum
- Virgiliu Bîrlădeanu: Regimurile autoritare sunt eficiente în a inocula propaganda
- Valentin Constantinov: Astăzi vorbim limba română datorită verticalității populației din Basarabia din 1812
- Igor Boțan: Limba literară și limba oficială este adusă la cel mai înalt nivel care ne unește pe toți
- Vasile Șoimaru: Suntem români pe ambele maluri ale Prutului
- Declarații despre atacul terorist din Rusia: Teroarea naște doar teroare
- Igor Boțan: Autoritățile de la Chișinău trebuie să desfășoare o muncă de comunicare cu cetățenii din stânga Nistrului
- Războiul din 1992. Alexandru Cerbu: Ca în imaginile de la Bucea și la Tighina stăteau cadavrele pe stradă
- Victor Juc: Conflictul armat de la Nistru a fost generat premeditat
- 32 de ani ai unui război nefinalizat. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Pericolul repetării ororilor prin care a trecut societatea în regimul totalitar comunist nu a fost depășit
- Virgiliu Bîrlădeanu: Trebuie să ne detașăm de trecutul sovietic și să instaurăm o societate europeană
- Istoria, antidot internațional împotriva represiunilor politice. Dezbatere IPN
- Flori Bălănescu: În lipsa unui proces de tipul celui de la Nürnberg, nu putem vorbi de condamnarea comunismului
- Alexandru Postica: Victimele represiunilor politice primesc recompense mult prea mici în comparație cu teroarea prin care au trecut
- Rolul istoriei în formarea persoanei și modernizarea societății. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Nu poți proiecta un viitor dacă nu-ți cunoști trecutul
- Ana Bîtcă: Informând elevii despre represiunile politice, dorim să nu se mai repete greșelile din trecut
- Igor Boțan: Gulagul a fost soluția bolșevicilor pentru ținerea sub control a mișcării de protest a populației
- Ludmila Cojocaru: Sistemul sovietic a însemnat represiune, exterminare, înrobirea populației
- Lidia Pădureac: Gulag-ul a fost folosit pentru distrugerea verticalității oamenilor
- Fenomenul GULAG: geneză, manifestare, lecții. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Memorandumul de la Budapesta ar fi fost foarte important, dacă cei care l-au semnat l-ar fi considerat obligator
- Radu Burduja: Ucraina trebuie să tragă concluzii în urma semnării Memorandumului de la Budapesta
- Ion Negrei: Rusia nu mai are credibilitate pe plan internațional
- Falimentul Memorandumului de la Budapesta. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Ucraina este cheia soluționării finale a conflictului transnistrean
- Natalia Albu: Conflictele înghețate înseamnă și un nivel scăzut al calității vieții umane
- Octavian Țîcu: Moscova își dorește transnistrizarea Republicii Moldova
- Conflictele înghețate: geneză, pericole, soluționare. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Fenomenele prin care a trecut URSS până la al Doilea Război Mondial sunt caracteristice și pentru RASSM
- Virgiliu Bîrlădeanu: Mii de oameni au fost executați fiind doar bănuiți că ar fi o sursă posibilă de opoziție
- Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Pentru a înțelege mai bine cum a avut loc Unirea de la 1918 trebuie analizate circumstanțele în care s-a produs
- Alexandru Arseni: Guvernarea de la Chișinău și București trebuie să adopte recunoașterea Unirii din 1918
- Ion Varta: După prăbușirea Imperiului Rus, mișcarea națională românească a evoluat într-o mișcare de eliberare națională
- Marea Unire din 1918: lecții pentru trecut, prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Atunci când vorbim despre prăbușirea Adunării Constituante, trebuie să avem în vedere și consecințele pentru Basarabia
- Nicolae Enciu: Societatea sovietică a fost constituită ca un antipod al societății occidentale
- Prăbușirea Adunării Constituante și a șansei de democratizare a Rusiei Sovietice. Efecte asupra țării și lumii. Dezbatere IPN
- Anatol Petrencu: În Rusia de azi, cu regret, democrația a încetat
- Igor Boțan: Este și obligația României să întreprindă toate eforturile ca Moldova să reușească integrarea în UE
- Alecu Reniță: Rusia reprezintă un pericol nu doar pentru țările ex-sovietice, ci pentru întreaga Europă
- Igor Șarov: Se duce o luptă continuă pentru obținerea dezideratului de integrare europeană
- Arborele genealogic european al Moldovei. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Războiul Rece s-a terminat pentru că toată lumea a înțeles cine este, de fapt, puterea sovietică
- Ion Valer Xenofontov: Lecția Războiului Rece - „să învingi cu modestie și să pierzi cu onoare
- Anneli Ute Gabanyi: URSS voia să impună oamenilor același sistem de gândire
- Lecțiile Războiului Rece. Dezbateri IPN
- Vitalie Stoian: Tratatul de la Varșovia a intervenit mereu în interiorul său, nu în exterior
- Anatol Țăranu: Tratatul de la Varșovia a fost nimic altceva decât un „polițist colectiv”
- Igor Boțan: Tratatul de la Varșovia a fost o replică la replică
- Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Radu Burduja: NATO a fost și rămâne o alianță de succes
- Igor Boțan: Uniunea Sovietică devenise un stat totalitar și își dorea să cucerească toată lumea
- Victor Juc: Extinderea NATO are loc la solicitarea statelor care se cred vulnerabile
- NATO: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Retorica rușilor privind folosirea armei nucleare denotă că lucrurile le merg prost
- Pavel Moraru: Semnarea Pactului Molotov- Ribbentrop a condus la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial
- Mihai Țurcanu: Rusia vrea să schimbe prin forță ordinea internațională
- Adevăr și minciună despre începutul Celui de-al Doilea Război Mondial. Dezbatere IPN
- Virgiliu Pâslariuc: Modelul european de dezvoltare este o garanție de securitate și prosperitate
- Prețul și efectele Independenței. Studiu comparativ (1877 vs. 1991. Dezbatere IPN
- Ion Varta: Factorul rusesc a fost de fiecare dată fatidic pentru interesul nostru național
- Igor Boțan: Rolul intelectualității în obținerea Independenței a fost unul prolific
- Ion Negrei: Puciul din octombrie 1917 nu a avut susținere din partea populației din Basarabia
- Igor Boțan: A treia etapă de destrămare a Uniunii Sovietice o trăim astăzi
- Marin Gherman: Comunismul a fost o catastrofă pentru secolul trecut
- URSS: născută și distrusă de puciuri. Dezbatere IPN
- Stalinizarea și destalinizarea societății moldovenești. Dezbatere IPN
- Ludmila Cojocaru: Păstrarea memoriei privind crimele stalinismului necesită efort din partea statului și a societății
- Igor Boțan: După moartea lui Stalin, stalinizarea este doar un fel de fantomă
- Florin Abraham: Memoria istorică nu poate fi construită fără sprijinul statului
- Igor Boțan: Elitele staliniste se devorează ele însele - trăsătura esențială a stalinismului
- Octavian Țîcu: Stalinizarea - inocularea unui șir de trăsături specifice Uniunii Sovietice
- Stalinizarea și destalinizarea în context european. Dezbatere IPN
- Florin-Răzvan Mihai: Putinismul reprezintă o mare amenințare
- Ion Manole: Pasivitatea comunității internaționale fața de crimele comunismului a dat „roadele” războiului din Ucraina
- Barajul de la Kahovka: De ce sunt neputincioase legile și obiceiurile războiului? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Deținerea armei nucleare determină Rusia să ignore normele dreptului internațional
- Anatol Petrencu: Unele popoare luptă fără niciun fel de scrupule
- Igor Boțan: Cei care au participat la deportarea oamenilor din Basarabia erau îndoctrinați ideologic
- Viorica Olaru: Puterea de la Kremlin este una de natură KGB-istă
- Deportările staliniste: ecou din trecut, pentru prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Alexandru Postica: Problema deportărilor trebuie tratată într-un context mai larg
- Mihail Druță: Este justificat ca pe 9 mai să se consemneze Ziua Europei
- Anatol Țăranu: Republica Moldova nu poate deveni stat european păstrând simbolistica sovietică
- Igor Boțan: este o mare greșeală să dezvăluim evenimentele din cel de-al Doilea Război Mondial ce sunt convenabile doar unei anumite părți
- Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Conștientizarea foametei organizate este importantă pentru tragerea învățămintelor
- Muzeografa satului Avdarma: 800 de oameni au murit de foamete în sat în anii 1946-1947
- Foametea din 1946-1947. Vasile Șoimaru: Au fost măturate podurile și oamenii au fost omorâți
- Lidia Pădureac: În timp ce RSS Moldovenească murea de foame, Uniunea Sovietică exporta cereale
- Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Fascismul, în versiunea sa mai soft, și bolșevismul sunt erezii ale socialismului
- Virgiliu Bîrlădeanu: Societatea trebuie să fie atentă pentru a nu permite deraieri autoritar-totalitare
- Alexandru Cosmescu: Fascismul, stalinismul și nazismul și-au creat dușmani externi pentru a-și atinge scopurile
- Ce au în comun fascismul, nazismul și stalinismul? Dezbatere IPN
- Alecu Reniță, despre pogromul din Chișinău: Vărsarea de sânge putea fi oprită în prima zi, dar autoritățile nu au acționat
- Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, dezbatere IPN
- Andrei Cușco: Nu moldovenii au fost forța motrice în organizarea pogromului de la Chișinău, ci funcționarii imperiali
- Igor Boțan: Pogromul de la Chișinău, o răbufnire a antisemitismului imperiului rus
- Igor Boțan: Alternativa lumii ruse pentru Moldova este aderarea la UE
- Ion Negrei: Moldova trebuie să se conecteze definitiv la spațiul european - care sunt modalitățile
- Anatol Țăranu: Există afinități între politica războinică a Imperiului Rus și regimul Putin de astăzi
- Soarta periferiilor imperiilor. Quo vadis, Moldova? Dezbatere IPN
- Mihai Țurcanu: „Sindromul Stokholm” le-a înlocuit multor compatrioți sentimentul identității naționale
- Igor Boțan: Drama lui Putin este că nu are nici ideologie, nici forță economică și nici armată
- Maria Pilchin: Putin își învață poporul să moară pentru că nu a fost în stare să-l învețe să trăiască
- Ce am sărbătorit și de ce am sărbătorit pe 23 februarie? Dezbatere IPN