Săptămâna trecută, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare a Republica Moldova la Uniunea Europeană. Este un eveniment foarte important în acest proces complicat și complex de aderare și nu este întâmplător că el a generat un nou impuls în discuțiile la tema „dacă”, „de ce”, „cum”, „când”, „în ce condiții” Republica Moldova urmează să adere la UE. La capitolul „de ce are nevoie Republica Moldova de aderare la UE” în spațiul public au fost formulate până acum mai multe argumente, pro și contra: de ordin economic, social, politic, geopolitic, de securitate etc. În același timp, în același spațiu public, există mai puține considerente concrete de ordin istoric. De exemplu: în ce relație s-a aflat acest teritoriu și această societate cu Europa de-a lungul secolelor și mileniilor? Și ce drepturi și obligații provenite din aceste relații are Republica Moldova pentru a pretinde la statutul de membru cu drepturi depline al UE care, astăzi, reprezintă continentul european în foarte mare măsură. Despre aceste alte aspecte istorice au discutat participanții la dezbaterea publică: „Arborele genealogic european al Moldovei”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a menționat că genealogia este o disciplină istorică auxiliară, de fapt, o disciplină istorică aplicată. Se ocupă de studiul relațiilor familiale ale oamenilor, istoria comunităților, originea indivizilor, stabilirea legăturilor familiale, întocmirea listelor generaționale și a arborilor genealogici. Genealogia este legată de heraldică, diplomație și multe alte discipline istorice. În sens figurat, potrivit expertului, folosirea acestui termen presupune examinarea unui fenomen în dinamica dezvoltării sale etapizate, când, pe fondul unei cronologii generale, se poate urmări relația dintre anumite trăsături caracteristice.
„Arborele genealogic este o reprezentare schematică, adesea stilizată, a legăturilor familiale sub forma unui „arbore” simbolic, la „rădăcinile” căruia este indicat strămoșul, pe „trunchi” avem reprezentanți ai liniei principale, după vechime, ale clanului sau comunității, iar pe „ramuri” avem diferite linii ale descendenților”, explică Igor Boțan.
Potrivit lui, geografic, Europa este o parte a lumii în emisfera nordică a Pământului, spălată de Oceanul Atlantic în vest, de Oceanul Arctic în nord și având o suprafață de aproximativ 10,3 milioane de kilometri pătrați. În Europa locuiesc aproximativ 750 de milioane de oameni, ceea ce o face a patra cea mai populată parte a lumii după Asia, Africa și America. În Europa există 50 de țări. „Europa este adesea numită „bătrânul continent”, fiindcă este acea parte a lumii care era familiară europenilor în Evul Mediu până când Cristofor Columb, în 1492, a descoperit America. Spre deosebire de Eurasia și Africa demult cunoscute, America a început să fie numită Lumea Nouă, deoarece totul era diferit acolo – alte locuri, râuri, animale, păsări, plante și oameni cu trăsături specifice. Cultural, America a devenit o extensie a Europei, de alici – Lumea Veche și Lumea Nouă”, susține expertul.
Moștenirea culturală a Europei se bazează în special pe civilizația Greciei antice, a Imperiului Roman și creștinismului din Orientul Mijlociu. Respectiv, civilizația europeană este una iudaico-creștină. „Odată cu prăbușirea Imperiului Roman în Europa, a început Marea Migrație a popoarelor. Și începând cu secolul al VII-lea, nomazii arabi au cucerit părțile de est și de sud ale Europei. După, Carol cel Mare, încoronat împărat al Romei în anul 800, a condus zone extinse din Europa de Vest și Centrală. El a fost numit „Părintele Europei”. După prăbușirea regatului său, a fost fondat Sfântul Imperiu Roman al națiunii Germane. Respectiv, cea de a doua parte a fostului imperiu roman, cu capitala la Constantinopol era numită Imperiu Bizantin sau Imperiul Roman de națiune grecească”, a notat Igor Boțan.
Potrivit expertului, convențional Europa este împărțită în patru părți – de Vest, de Est, de Nord și de Sud. De obicei, țările care au ieșire la mările calde fac parte din Europa de Sud, cele care au ieșire la Marea Baltică și Marea Nordului fac parte din Europa de Nord, etc. Moldova și România fac parte convențional din Europa de Est.
Rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, doctor în istorie, consideră că este imposibil să vorbești despre istoria Republicii Moldova, fără a vorbi despre istoria spațiului românesc în general. Or, orice tentativă de acest gen duce într-o extremă și la perspective ce țin de domeniul trecutului – fie de perioada de după anul 1812, fie de inventarea unor clișee, a unor prototipuri ale istoriei de după 1945.
„Cum spunea Stalin, istoria este mult prea importantă ca să o lași pe seama istoricilor. Și din perspectiva dată adesea atragem atenția la anumite lucruri care au fost inventate în perioada de după 1944. Mă refer la arborele nostru genealogic și pornesc din perspectiva că este imposibil să delimitezi o istorie a Republicii Moldova aparte, indiferent de perioade. Fie că e perioada nomadismului și a migrației, fie că e perioada diviziunii limbilor indo-europene, fie că e perioada formării limbilor romanice, fie că e perioada legăturilor cu Grecia, a legăturilor cu Roma ori o perioadă neagră, în sensul că avem o insuficiență de material. Dar chiar și în aceste perioade s-au făcut tentative pentru a demonstra viabilitatea unor idei de apartenență a acestui spațiu al Republicii Moldova nu într-un context românesc, dar într-un context estic”, a menționat doctorul în istorie.
Potrivit lui, apartenența din perspectivă geografică la un anumit spațiu, prin intermediul hărților, a fost una din predilecțiile principale, din punct de vedere ideologic, căror lumea nu le acorda atenția. Și anume din aceste considerente, astăzi când se vorbește despre plasarea Republicii Moldova într-un spațiu românesc, pe harta Europei, în opinia sa, este un lucru foarte important. „Parcurgând istoricul nostru, arborele genealogic al spațiului nostru românesc, al Moldovei istorice, vedem că este o perioadă foarte tumultoasă. Am trecut prin multe culturi și fiecare din ele și-a lăsat amprenta asupra tradiției, asupra culturii, asupra limbii etc. Și tendințele adesea de a ne arunca într-o extremă pentru a demonstra că am făcut parte dintr-un singur popor – ne aducem aminte de sintagma „poporul sovietic” – își găsesc astăzi repercusiuni sub diferite forme, dar care nu sunt departe de cele inventate în laboratoarele sovietice. Europa este singura cale a noastră și nu trebuie obligatoriu să o justificăm din punct de vedere istoric”, a notat rectorul USM.
Igor Șarov a declarat că s-au făcut mai multe tentative de a îndepărta spațiul românesc, Moldova istorică de adevărul istoric. Un exemplu este cel din 1812 – anexarea Basarabiei la Rusia. Mai exact, între anii 1812-1828, istoria acestei regiuni era tratată într-un context general, ca parte componentă a Moldovei istorice, limba română este vorbită de locuitorii aceste regiuni și aceste lucruri erau spuse și de istoricii ruși. În anul 1828, apar șase lucrări „Istoria veche a Basarabiei” în care se face o tentativă de a demonstra că denumirea de Basarabia provine de la denumirea triburilor bessilor, triburi de origine slavă, care au fost pe aceste teritorii în secolele VI-V înaintea erei noastre. În opinia sa, aceasta nu este altceva decât inventarea unei scheme care nu are nimic cu istoria.
Doctorul în istorie mai spune că, în fază inițială, din 1813 până 1828, a fost păstrată autonomia Basarabiei în componența Imperiului Rusiei, dar către anul 1828, în urma războiului ruso-turc, Rusia nu mai avea interes să-și desfășoare politica sa în mod binefăcător și a trecut la politica forței. Punctul final a fost 1871 – transformarea Basarabiei într-o simplă gubernie rusă. „Este un simplu exemplu cum istoria se face în laboratoare, destul de primitiv, pentru că nu o să găsiți nicio trimitere la surse în lucrările date. Alte lucrări sunt nepublicate în arhivele din Moscova și în Sankt-Petersburg în care se face o tentativă de acest gen – de a arăta prin intermediul istoriei viabilitatea pretenției Rusiei asupra acestui teritoriu”, explică Igor Șarov.
Jurnalistul Alecu Reniță, deputat în Primul Parlament, consideră că, dacă cetățenii Republicii Moldova și-ar fi dorit să-și cunoască propria istorie, acest lucru era atât de simplu. Or, lucrurile sunt extrem de cunoscute în realitate, mai ales la nivel de experți, istorici, specialiști etc. „Noi suntem parte integrantă a Europei și există volume, arhive, documente foarte multe în acest sens. Suntem parte integrantă a spațiului românesc, dar o parte din cetățenii Republicii Moldova sau cei care au făcut parte din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, au fost și rămân deocamdată o parte din ei, cred că în jur de 35-40%, rămân victime ale unei ideologii, care a deformat grav istoria națională”, a declarat Alecu Reniță.
În opinia sa, acest arbore genealogic a avut un ram foarte viguros – Moldova istorică – un ram care a făcut parte din acest arbore al culturii românești totdeauna. „De aceea noi suntem parte a Europei, noi suntem parte a spațiului românesc și toată istoria noastră este legată de aceste areale foarte importante pentru ființa noastră națională. Evident că s-a cultivat o altă istorie decât cea adevărată și în contextul ăsta, partea stângă a Prutului, noi am rămas ancorați, așa cum s-a dorit și cum s-a spus de la 1828, dar de fapt din 1812, am fost incluși, ceea ce ar fi în terminologia actuală, în lumea rusă. Și a trebuit să ne inventeze și rădăcini slave, a trebuit să ne inventeze și o altă cultură, și să fim cu toții altfel decât cei din dreapta Prutului”, susține jurnalistul.
Potrivit lui, aceste eforturi îndelungate care s-au produs în această parte a spațiului românesc, din păcate, au dat roade, care sunt foarte toxice din considerentul că Moldovei nu i se permite să se dezvolte, dar poporul este ținut legat de niște teorii false care nu au nimic cu originea lui, cu ADN-ul lui, cu cultura lui. „Și cred că în acest context, poate din punct de vedere, mai mult politic, ar trebui să ajutăm societatea moldovenească să se apropie cât mai rapid de adevărurile istorice, de tot ceea ce s-a întâmplat în 1812 sau în 1940. Fiindcă înțelegând istoria adevărată, noi nu am avea confruntări de ordin politic, nu am avea confruntări de ordin etnic. Și aceasta pentru că în ansamblu această parte a neamului românesc care a rămas în stânga Prutului, ea nu este ostilă nici Europei, nici neamului românesc. Pur și simplu a fost educată într-un spirit ostil și acest lucru îl putem demonstra chiar după 1859, când Cancelaria de la Petersburg a încercat în fel și chip, când a simțit că se construiește un stat modern român în dreapta Prutului, ca să ridice un „zid berlinez” și moldovenii, niciodată, să nu aibă înțelegerea, viziunea că și eu sunt parte a acestei Românii moderne, care a apărut după 1859”, a mai afirmat Alecu Reniță.
Dezbaterea publică cu tema „Arborele genealogic european al Moldovei” este ediția a 22-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
Impactul trecutului
Vezi și:
- Igor Boțan: În regiunea transnistreană este un regim opresiv care speculează anumiți factori istorici
- Alexandru Postica: Problemele lingvistice și interesele economice sunt provocări persistente în regiunea transnistreană
- Anatol Țăranu: Moldovenismul vulgar născut în RASSM continuă să trăiască în realitățile Republicii Moldova
- Anneli Ute Gabanyi: Moldova a fost mereu de o foarte mare importanță geostrategică pentru Rusia
- Igor Boțan: Cel mai mare pericol pentru Moldova provine din campaniile de dezinformare a populației
- Ion Valer Xenofontov: Ideile din Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov sunt utilizate și astăzi
- Moldova de la Pactul Ribbentrop-Molotov la Independență. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor în raport cu basarabenii, în 1940, nu pot fi numite „de eliberare”, ci „de ocupare”
- Istoricul Dumitru Lisnic: În Basarabia sovieticii și-au adus oamenii lor pentru funcțiile de administrare
- Anatol Petrencu: Sovieticii și-au impus modul de gândire și modul de viață în RSSM
- Profesor de istorie din Șerpeni: În 1944 satul a fost distrus complet. A rămas o singura casă întreagă
- Efectele Operațiunii Iași-Chișinău la 80 de ani distanță. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor din 1940, în raport cu basarabenii, nu au fost „de eliberare”
- Anatol Țăranu: Anexarea Basarabiei din 28 iunie 1940 a fost o înțelegere dintre doi dictatori
- Ziua de 28 iunie 1940 între sărbătoare și catastrofă. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Prin deportări se dorea crearea unei societăți fără valori
- Lidia Pădureac: Statul sovietic a săvârșit crime împotriva umanității
- Alecu Reniță: Deportările trebuie să ne țină vigilenți și cât mai departe de Rusia - un monstru care se zbate
- Decapitarea și dezrădăcinarea neamului prin deportări. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Propaganda trebuie combătută prin inocularea cu gândirea critică
- Nicolae Mihai: În regimurile totalitare cetățeanul nu mai beneficiază de drepturi și libertăți
- Practici festive și inginerii identitare în regimurile (post)totalitare. Dezbatere IPN
- Virgiliu Bîrlădeanu: În Rusia avem un regim autoritar cu tendințe totalitariste
- Igor Boțan: Toate legislaturile din Moldova au fost proeuropene sau au avut perioade în care au promovat aderarea
- Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldovei. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Ambiția Uniunii Europene este de a deveni un centru politic important
- Anatol Petrencu: Destrămarea Uniunii Sovietice a fost un triumf pentru țările anexate cu forța
- Cristian Manolachi: Trebuie să discernem în avalanșa de mesaje politice. Anul 2024 este un an electoral complicat
- Mitologii politice, în istorie și actualitate. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Mitologia politică în războiul din Ucraina a fost exploatată la maximum
- Virgiliu Bîrlădeanu: Regimurile autoritare sunt eficiente în a inocula propaganda
- Valentin Constantinov: Astăzi vorbim limba română datorită verticalității populației din Basarabia din 1812
- Igor Boțan: Limba literară și limba oficială este adusă la cel mai înalt nivel care ne unește pe toți
- Vasile Șoimaru: Suntem români pe ambele maluri ale Prutului
- Calea lungă a limbii române spre casă. Dezbatere IPN
- Declarații despre atacul terorist din Rusia: Teroarea naște doar teroare
- Igor Boțan: Autoritățile de la Chișinău trebuie să desfășoare o muncă de comunicare cu cetățenii din stânga Nistrului
- Războiul din 1992. Alexandru Cerbu: Ca în imaginile de la Bucea și la Tighina stăteau cadavrele pe stradă
- Victor Juc: Conflictul armat de la Nistru a fost generat premeditat
- 32 de ani ai unui război nefinalizat. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Pericolul repetării ororilor prin care a trecut societatea în regimul totalitar comunist nu a fost depășit
- Virgiliu Bîrlădeanu: Trebuie să ne detașăm de trecutul sovietic și să instaurăm o societate europeană
- Istoria, antidot internațional împotriva represiunilor politice. Dezbatere IPN
- Flori Bălănescu: În lipsa unui proces de tipul celui de la Nürnberg, nu putem vorbi de condamnarea comunismului
- Alexandru Postica: Victimele represiunilor politice primesc recompense mult prea mici în comparație cu teroarea prin care au trecut
- Rolul istoriei în formarea persoanei și modernizarea societății. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Nu poți proiecta un viitor dacă nu-ți cunoști trecutul
- Ana Bîtcă: Informând elevii despre represiunile politice, dorim să nu se mai repete greșelile din trecut
- Igor Boțan: Gulagul a fost soluția bolșevicilor pentru ținerea sub control a mișcării de protest a populației
- Ludmila Cojocaru: Sistemul sovietic a însemnat represiune, exterminare, înrobirea populației
- Lidia Pădureac: Gulag-ul a fost folosit pentru distrugerea verticalității oamenilor
- Fenomenul GULAG: geneză, manifestare, lecții. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Memorandumul de la Budapesta ar fi fost foarte important, dacă cei care l-au semnat l-ar fi considerat obligator
- Radu Burduja: Ucraina trebuie să tragă concluzii în urma semnării Memorandumului de la Budapesta
- Ion Negrei: Rusia nu mai are credibilitate pe plan internațional
- Falimentul Memorandumului de la Budapesta. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Ucraina este cheia soluționării finale a conflictului transnistrean
- Natalia Albu: Conflictele înghețate înseamnă și un nivel scăzut al calității vieții umane
- Octavian Țîcu: Moscova își dorește transnistrizarea Republicii Moldova
- Conflictele înghețate: geneză, pericole, soluționare. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Fenomenele prin care a trecut URSS până la al Doilea Război Mondial sunt caracteristice și pentru RASSM
- Virgiliu Bîrlădeanu: Mii de oameni au fost executați fiind doar bănuiți că ar fi o sursă posibilă de opoziție
- Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Pentru a înțelege mai bine cum a avut loc Unirea de la 1918 trebuie analizate circumstanțele în care s-a produs
- Alexandru Arseni: Guvernarea de la Chișinău și București trebuie să adopte recunoașterea Unirii din 1918
- Ion Varta: După prăbușirea Imperiului Rus, mișcarea națională românească a evoluat într-o mișcare de eliberare națională
- Marea Unire din 1918: lecții pentru trecut, prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Atunci când vorbim despre prăbușirea Adunării Constituante, trebuie să avem în vedere și consecințele pentru Basarabia
- Nicolae Enciu: Societatea sovietică a fost constituită ca un antipod al societății occidentale
- Prăbușirea Adunării Constituante și a șansei de democratizare a Rusiei Sovietice. Efecte asupra țării și lumii. Dezbatere IPN
- Anatol Petrencu: În Rusia de azi, cu regret, democrația a încetat
- Igor Boțan: Este și obligația României să întreprindă toate eforturile ca Moldova să reușească integrarea în UE
- Alecu Reniță: Rusia reprezintă un pericol nu doar pentru țările ex-sovietice, ci pentru întreaga Europă
- Igor Șarov: Se duce o luptă continuă pentru obținerea dezideratului de integrare europeană
- Igor Boțan: Războiul Rece s-a terminat pentru că toată lumea a înțeles cine este, de fapt, puterea sovietică
- Ion Valer Xenofontov: Lecția Războiului Rece - „să învingi cu modestie și să pierzi cu onoare
- Anneli Ute Gabanyi: URSS voia să impună oamenilor același sistem de gândire
- Lecțiile Războiului Rece. Dezbateri IPN
- Vitalie Stoian: Tratatul de la Varșovia a intervenit mereu în interiorul său, nu în exterior
- Anatol Țăranu: Tratatul de la Varșovia a fost nimic altceva decât un „polițist colectiv”
- Igor Boțan: Tratatul de la Varșovia a fost o replică la replică
- Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Radu Burduja: NATO a fost și rămâne o alianță de succes
- Igor Boțan: Uniunea Sovietică devenise un stat totalitar și își dorea să cucerească toată lumea
- Victor Juc: Extinderea NATO are loc la solicitarea statelor care se cred vulnerabile
- NATO: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Retorica rușilor privind folosirea armei nucleare denotă că lucrurile le merg prost
- Pavel Moraru: Semnarea Pactului Molotov- Ribbentrop a condus la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial
- Mihai Țurcanu: Rusia vrea să schimbe prin forță ordinea internațională
- Adevăr și minciună despre începutul Celui de-al Doilea Război Mondial. Dezbatere IPN
- Virgiliu Pâslariuc: Modelul european de dezvoltare este o garanție de securitate și prosperitate
- Prețul și efectele Independenței. Studiu comparativ (1877 vs. 1991. Dezbatere IPN
- Ion Varta: Factorul rusesc a fost de fiecare dată fatidic pentru interesul nostru național
- Igor Boțan: Rolul intelectualității în obținerea Independenței a fost unul prolific
- Ion Negrei: Puciul din octombrie 1917 nu a avut susținere din partea populației din Basarabia
- Igor Boțan: A treia etapă de destrămare a Uniunii Sovietice o trăim astăzi
- Marin Gherman: Comunismul a fost o catastrofă pentru secolul trecut
- URSS: născută și distrusă de puciuri. Dezbatere IPN
- Stalinizarea și destalinizarea societății moldovenești. Dezbatere IPN
- Ludmila Cojocaru: Păstrarea memoriei privind crimele stalinismului necesită efort din partea statului și a societății
- Igor Boțan: După moartea lui Stalin, stalinizarea este doar un fel de fantomă
- Florin Abraham: Memoria istorică nu poate fi construită fără sprijinul statului
- Igor Boțan: Elitele staliniste se devorează ele însele - trăsătura esențială a stalinismului
- Octavian Țîcu: Stalinizarea - inocularea unui șir de trăsături specifice Uniunii Sovietice
- Stalinizarea și destalinizarea în context european. Dezbatere IPN
- Florin-Răzvan Mihai: Putinismul reprezintă o mare amenințare
- Ion Manole: Pasivitatea comunității internaționale fața de crimele comunismului a dat „roadele” războiului din Ucraina
- Barajul de la Kahovka: De ce sunt neputincioase legile și obiceiurile războiului? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Deținerea armei nucleare determină Rusia să ignore normele dreptului internațional
- Anatol Petrencu: Unele popoare luptă fără niciun fel de scrupule
- Igor Boțan: Cei care au participat la deportarea oamenilor din Basarabia erau îndoctrinați ideologic
- Viorica Olaru: Puterea de la Kremlin este una de natură KGB-istă
- Deportările staliniste: ecou din trecut, pentru prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Alexandru Postica: Problema deportărilor trebuie tratată într-un context mai larg
- Mihail Druță: Este justificat ca pe 9 mai să se consemneze Ziua Europei
- Anatol Țăranu: Republica Moldova nu poate deveni stat european păstrând simbolistica sovietică
- Igor Boțan: este o mare greșeală să dezvăluim evenimentele din cel de-al Doilea Război Mondial ce sunt convenabile doar unei anumite părți
- Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Conștientizarea foametei organizate este importantă pentru tragerea învățămintelor
- Muzeografa satului Avdarma: 800 de oameni au murit de foamete în sat în anii 1946-1947
- Foametea din 1946-1947. Vasile Șoimaru: Au fost măturate podurile și oamenii au fost omorâți
- Lidia Pădureac: În timp ce RSS Moldovenească murea de foame, Uniunea Sovietică exporta cereale
- Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Fascismul, în versiunea sa mai soft, și bolșevismul sunt erezii ale socialismului
- Virgiliu Bîrlădeanu: Societatea trebuie să fie atentă pentru a nu permite deraieri autoritar-totalitare
- Alexandru Cosmescu: Fascismul, stalinismul și nazismul și-au creat dușmani externi pentru a-și atinge scopurile
- Ce au în comun fascismul, nazismul și stalinismul? Dezbatere IPN
- Alecu Reniță, despre pogromul din Chișinău: Vărsarea de sânge putea fi oprită în prima zi, dar autoritățile nu au acționat
- Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, dezbatere IPN
- Andrei Cușco: Nu moldovenii au fost forța motrice în organizarea pogromului de la Chișinău, ci funcționarii imperiali
- Igor Boțan: Pogromul de la Chișinău, o răbufnire a antisemitismului imperiului rus
- Igor Boțan: Alternativa lumii ruse pentru Moldova este aderarea la UE
- Ion Negrei: Moldova trebuie să se conecteze definitiv la spațiul european - care sunt modalitățile
- Anatol Țăranu: Există afinități între politica războinică a Imperiului Rus și regimul Putin de astăzi
- Soarta periferiilor imperiilor. Quo vadis, Moldova? Dezbatere IPN
- Mihai Țurcanu: „Sindromul Stokholm” le-a înlocuit multor compatrioți sentimentul identității naționale
- Igor Boțan: Drama lui Putin este că nu are nici ideologie, nici forță economică și nici armată
- Maria Pilchin: Putin își învață poporul să moară pentru că nu a fost în stare să-l învețe să trăiască
- Ce am sărbătorit și de ce am sărbătorit pe 23 februarie? Dezbatere IPN