Intersecția simbolurilor geopolitice în Moldova: între trecutul sovietic și drepturile minorităților sexuale, OP-ED
Print Send by email
06:23, 13 Mai 2019
 

 

Fără insistarea pe simbolismul geopolitic european, populația rămasă acasă nu va putea judeca critic referitor la trecutul sovietic al țării, iar odată cu aceasta nu va putea să proiecteze un viitor european realizabil...

 

Dionis Cenușa
 

Cu o frecvență deja anuală, luna mai descarcă tensiunea acumulată de societatea moldovenească de pe urma contradicțiilor geopolitice interne – de natură normativă și istorică. În mod practic, cultivarea valorilor europene de toleranță și deschidere este contestată efervescent, deși previzibil, de entitățile pasionate de un amalgam paternalist-religios de valori (post)sovietice. Apogeul confruntării simbolurilor geopolitice se intensifică în perioada dintre Ziua Europei și zilele dedicate celebrării toleranței față de comunitatea LGBT. Pe de o parte, forțelor politice le lipsesc atât legitimitatea confortabilă, cât și curajul politic suficient pentru a iniția un dialog național de împăcare a două seturi de valori, aflate la distanță una de cealaltă. Iar, pe de altă parte, crește numărul forțelor politice care acceptă forma hibridă de interpretare a simbolismului geopolitic istoric legat de glorificarea rolului sovietic în stoparea celui de-al Doilea Război Mondial.

Pregătirea unei simbioze între segmentele conservatoare și cele progresiste ale societății nu a fost niciodată propusă, chiar și de către forțele pro-europene. Concentrarea pe dosare materiale, precum combaterea corupției politice sau refacerea balanței puterilor în stat, pun valorile normativ-liberale, precum promovarea drepturilor minorităților sau egalitatea de gen, pe un plan secundar. Prioritizarea dată este determinată de dorința competitorilor electorali de a capitaliza pe marginea instinctului de supraviețuire, acutizat de veniturile joase și condițiile de viață nefaste. Totodată, indiferența față de valorile liberale denotă un tempou lent de transformare a societății, frânat, pe lângă sărăcie, de emigrația populației economic active, eșecurile sistemului educațional și opoziția instituțiilor religioase. Pe acest fundal, vocea segmentelor conservatoare răsună mai puternic. De asemenea, acestea beneficiază de o reprezentativitate socială mai largă și mai profundă decât promotorii valorilor liberale, asociați mecanic cu sectorul non-guvernamental.

O implicație activă a entităților din întregul spectru politic și social (vârstă, grup etnic, profil economic) este observată pe dimensiunea istorică a simbolismului geopolitic. Anterior confruntate, pe data de 9 mai, „Ziua Europei” și „Ziua Victoriei” primesc atenție practic egală, deși împărțită la micro-nivel conform tradițiilor generațional-familiale, iar la macro-nivel în funcție de ideologia geopolitică de partid. Din țările est-europene cu agendă europeană avansată, Moldova este unica țară care încearcă la nivel oficial să îmbine tradiția de glorificare a măreției sovietice postbelice cu admirația față de proiectul european. Ucraina a renunțat la asemenea celebrări după demararea agresiunii rusești, iar Georgia permite manifestările civice pentru ambele cauze, deși pur politic optează strict pentru aniversarea Zilei Europei. Conviețuirea acestor simboluri nu poate fi de durată. Or, celebrarea supremației istorice sovietice încurajează revanșismul rusesc, a cărui vizibilitatea sporește, inclusiv prin măsuri de destabilizare a UE, precum investirea în naționalismul eurosceptic la scară europeană.  

Conviețuirea apologiei pro-sovietice cu narațiunea pro-europeană

În timp ce circa 50% dintre moldoveni regretă destrămarea URSS, numărul celor care nu exprimă nicio nostalgie a scăzut până la 21%. Eventualul atașament față de trecutul sovietic poate fi dedus din compoziția demografică a populației. Datele statistice arată că peste 2,2 mln din cetățeni au fost născuți până în anul 1990, când expunerea la tradițiile sovietice constituia o realitate cotidiană forțată. Peste jumătate din cei 1,3 mln de indivizi concepuți după independența țării au sărbătorit Ziua Victoriei, în mod conștient, deja după disoluția URSS-ului. Față de moldovenii educați în stil sovietic integral sau parțial, grupul post-1990 (1,3 mln persoane) numără circa 400 mii de persoane (între 5 și 14 ani) care au asistat la tentativele de celebrare a Zilei Europei în contrapunere cu Ziua Victoriei. Acest lucru a coincis cu guvernările coalițiilor pro-europene între anii 2009-2015. De abia în ultimii doi ani, ambele zile sunt celebrate fără obstrucționări, dar mai degrabă în mod concomitent decât împreună.

 

Tabel. Nostalgia sovietică, populația pe categorii de vârste și perioade istorice, %, persoane

Ani

Regretați colapsul URSS?, %

Până în 1990

(vârste 30-85 ani+), persoane

După 1990

(vârste până la 29 ani), persoane

 

Doar perioada 2009-2019

(vârste 5-14 ani), persoane

 

Nu

Da

2009

32,4

48,6

 

2.216.961

 

 

1.330.578

 

 

378.208

 

2016

26,2

56

2018

21,1

49,1

Sursa: IPP, Stastica.md

 

Migrația alcătuită din populația tânără, împreună cu fenomenul îmbătrânirii generale a moldovenilor, contribuie la o dominare a viziunilor nostalgice față de URSS. La fel, propagarea tradițiilor sovietice (9 Mai) se datorează ponderii informației rusești pe piața mediatică locală, dar și oportunităților media create de forțele politice, care simpatizează Rusia.

Totodată, interesul pentru rivalizarea Zilei Europei cu Ziua Victoriei a scăzut drastic și a durat în timp ce Partidul Liberal deținea pârghiile puterii la nivel de Chișinău sau de țară (2007-2015). Pe de o parte, festivitățile majore sunt desfășurate de către UE în cadrul „Orășelului European” (11-12 Mai 2019). Iar, pe de altă parte, formațiunile politice principale au dezvoltat abordări separate față de fiecare dintre aceste zile. Socialiștii celebrează doar Ziua Victoriei (PSRM, 9 Mai 2019), Democrații le combină (PDM, 9 Mai 2019), iar Blocul ACUM insistă doar pe versiunea europeană de celebrare a zilei de 9 mai (ACUM, 9 Mai 2019).

Familia tradițională și demnitatea LGBT

O cu totul altă atitudine publică este manifestată față de simbolismul geopolitic cu încărcătură normativ-liberală, în particular privind respectarea drepturilor minorităților sexuale (IPN, 14 Mai 2018). Până acum, Socialiștii s-au aliat cu Biserica Ortodoxă Rusă, care protestează împotriva libertăților minorităților sexuale, inclusiv în mod violent, și se pronunță vehement pentru apărarea valorilor familiilor tradiționale. În acest sens, biserica deja a anunțat organizarea unui „marș al tăcerii” pro-familie pe 18 mai (Mitropolie.md, 10 Mai 2019), cu o zi înainte de marșul dedicat sensibilizării publicului privind drepturile omului, la care membrii comunității LGBT nu pot să beneficieze pe deplin.

Poziționarea tranșantă a forțelor politice față de Ziua Victoriei sau Ziua Europei contrastează cu reticența de a pleda deschis pentru toleranță și a condamna incitarea la ură, la care apelează biserica fără a fi sancționată. Cu excepția Socialiștilor care depun eforturi pentru a discredita minoritățile sexuale și a elogia biserica, celelalte forțe politice principale (PDM și componentele Blocului ACUM – PAS și Platforma DA) au complexe majore pentru a sprijini biserica fie a pleda în favoarea drepturilor omului. Din acest motiv, actorii europeni, precum ambasadele europene și cea americană, și doar unii reprezentanți ai societății civile, și-au demonstrat în ultimii ani solidaritatea față de cauza comunității LGBT din Moldova. Anume timiditatea liderilor politici liberali și pro-europeni încurajează discriminarea grupurilor vulnerabile, ținute la periferia societății moldovenești.

În loc de concluzii…

Evoluțiile din Moldova denotă atingerea unei minime conviețuiri între simbolismul geopolitic distinct promovat de Rusia și cel provenit din țările UE. Forțele politice exprimă mai mult curaj pentru a se angaja în promovarea narațiunii pro-europene, decât de a se solidariza împotriva discriminării grupului LGBT.

În schimb forțele pro-ruse sunt capabile să exercite același nivel de mobilizare politică și socială pentru a consolida viziunile conservatoare privind familia tradițională și glorificarea supremației sovietice postbelice. Asemenea comportament nu face altceva decât consolidează simbolismul geopolitic rusesc în Moldova.

Promovarea Zilei Europei sau cea a valorilor liberale reprezintă o sarcină dificilă în contextul demografic și politic al țării. Dar fără insistarea pe simbolismul geopolitic european, populația rămasă acasă nu va putea judeca critic referitor la trecutul sovietic al țării, iar odată cu aceasta nu va putea să proiecteze un viitor european realizabil.

 
Dionis Cenușa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Mișcarea ,,PRO" europarlamentarele, parcusul europen și reunirea RM cu RomâniaConferințe IPN [HD] | Fiodor Ghelici: ,,Demisia Președintelui RM și alegeri parlamentre anticipate".
Conferințe IPN [HD] | ADEPT:  ,,Platform web a serviciilor  de gospodărie comunală din RM"Conferințe IPN [HD] | Traian Băsescu și Eugen Tomac: ,,Obiectivele  PMP în PE și relația cu RM"
Vezi toate
banner creditex