Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei: succesul creării și necazul legalizării, OP-ED
Print Send by email
06:10, 16 Apr 2019
 

 
Crearea CEC a Găgăuziei fost o decizie necesară și întemeiată. Dar, spre deosebire de abordarea de expert, soluțiile practice sunt axate pe altă logică, bazată pe interese și voință politică. Deloc întâmplător, comisia în cauză a devenit o mărturie rară, dacă nu unica, de la 1994 încoace, de instituire a unui organ oficial, care ar dezvolta și pune în practică competențele Găgăuziei...


 

Veaceslav Craciun
 

Pe 10 aprilie la Chișinău a avut loc prezentarea studiului directorului Asociației ADEPT Igor Boțan „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei în spațiul juridic al Republicii Moldova”. Momentul lansării e mai mult decât simbolic – autonomia găgăuză e în pragul alegerii bașcanului, care va constitui prima încercare pentru CEC-ul local și care, deja la această etapă, a scos la iveală complicații legate de neconcordanțe între legile regionale și cele naționale. De fapt, consideră experții, încurcătura se conține nu doar în legislație.

Formarea „tradițiilor electorale”
 

Lucrarea a fost finanțată de Delegația Uniunii Europene la Chișinău în cadrul proiectului „Dezvoltarea societății civile în Gagauz-Yeri”, implementat de Fondul Soros în Moldova, centrul „Contact” și Asociația obștească „Piligrim-Demo”. Precum a remarcat în timpul prezentării șefa Secției relații politice și economice a Delegației UE în Moldova, Urszula Pałłasz, lucrarea în cauză „e chemată să ajute autoritățile să stabilească statutul CEC a autonomiei și să elimine posibilele probleme și contradicții”.

Despre probleme a vorbit chiar autorul studiului. Conform lui Igor Boțan, până în 2015, n-a existat un cod integral privind alegerile în autonomie, iar campaniile de alegere a bașkanului și Adunării populare (APG-Y) au avut loc în baza unor regulamente și hotărâri dezunite.

„Până atunci nici CEC a Gagauz-Yeri n-a avut statutul unui organ permanent și se constituia ca o structură temporară pentru organizarea unei campanii electorale concrete. Lucrul acesta se răsfrângea negativ asupra procesului alegerilor. În special, nu se făcea evaluarea la timp a bugetelor și, respectiv, nu se alocau la timp mijloacele necesare pentru alegeri. Pe lângă aceasta, persoanele cu funcții în sfera electorală nu primeau îndrumările necesare și procedurile electorale demarau cu întârziere”, - spune expertul.

În aceste condiții, consideră Igor Boțan, în Gagauz-Yeri nu puteau apărea și se consolida „tradiții electorale” adecvate, spre deosebire de starea de lucruri la nivel național, unde CEC-ul Republicii Moldova este o structură așezată încă din 1997.

Codul electoral al Găgăuziei, adoptat în iulie 2015, și Comisia electorală centrală a Găgăuziei, instituită în luna decembrie a aceluiași an, au soluționat în mare parte problemele. Cu toate acestea, expertul a stabilit, că Codul electoral îi atribuie CEC-lui o serie de drepturi și obligațiuni improprii, care pentru a avea o aplicare practică, trebuie să fie reflectate în Codul electoral al Republicii Moldova. Competențele și obligațiunile în cauză se referă la cooperarea Comisiei Electorale a autonomiei cu CEC-ul național și alte organizații ale țării.

„Legalizarea” comisiei

Una din principalele recomandări ale studiului lui Igor Boțan este amendarea Codului electoral al Republicii Moldova în vederea „legalizării” CEC a Găgăuziei. În cazul dat, mingea e pe terenul Adunării populare, care are competența inițiativei legislative în Parlamentul țării.

Dar, mărturisește Ivan Comur, președintele organului electoral al autonomiei, pentru un randament deplin al structurii pe care o conduce, sunt necesare și alte inițiative electorale. Se are în vedere modificarea Legii cu privire la Clasificatorul unic, care în prezent nu include asemenea funcții precum președintele și secretarul CEC a Gagauz-Yeri. Aceasta înseamnă că și însuși Ivan Comur, și ceilalți angajați ai Comisiei, în conformitate cu legislația moldovenească, nu sunt funcționari publici. În plus, nu este clar mecanismul de salarizare și de asigurare socială a acestor angajați. Altă problemă, sonorizată de Ivan Comur, vizează registrul oficial al alegătorilor, pe care CEC-ul RM nu-este în drept să-l pună la dispoziția colegilor săi din autonomie.

Cu toate acestea, absența comisiei găgăuze în legislația moldovenească n-a împiedicat interacțiunea informală dintre cele două organe.

„Cât ține de calitățile personale și profesionale, dar și soluționarea chestiunilor organizatorice, avem o cooperare foarte bună cu CEC-ul Moldovei. Putem spune, că îi doare inima pentru CEC-ul din Găgăuzia mai mult decât pe oricine din Găgăuzia”, a mărturisit Ivan Comur

Chestiuni politice

Dar nu toți sunt predispuși să justifice complicațiile privind organizarea alegerilor în Găgăuzia doar cu deficiențele legislației. Fostul deputat în Parlament, expert al proiectului de armonizare a legislației găgăuze cu cea națională Alexandru Stoianoglo, crede că legile găgăuze, „în virtutea diferitor circumstanțe nu puteau fi perfecte”, iar actuala situație de conflict care are loc în Gagauz-Yeri între bașkan și deputații APG-Y, „are un caracter artificial”.

Ex-deputatul a remarcat că, în ultimii zece și mai mulți ani, Găgăuzia mereu a fost folosită ca focar de tensiune socială.

„Dacă la Chișinău se iscă probleme, acestea sunt proiectate pe regiune. Mai ales, când sunt manipulate din Centru prin anumite forțe politice. Aceasta are loc în prezent. Trebuie de trecut peste asta și, concomitent, trebuie perfecționată legislația”, a remarcat Stoianoglo.

Participanții la eveniment, inclusiv autorul studiului, au convenit unanim că crearea CEC a Găgăuziei a fost o decizie necesară și întemeiată. Dar, spre deosebire de abordarea de expert, soluțiile practice sunt axate pe altă logică, bazată pe interese și voință politică. Deloc întâmplător, comisia în cauză a devenit o mărturie rară, dacă nu unica, de la 1994 încoace, de instituire a unui organ oficial, care ar dezvolta și pune în practică competențele Găgăuziei, după ce în 1994 regiunii i-a fost acordat statutul de autonomie.

 
Veaceslav Craciun, Comrat

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | REPREZENTANȚI OFICIALI AI ORGANIZAȚIEI INTERNAȚIONALE INTERGUVERNAMENTALE ...Conferințe IPN [HD] | CENTRUL PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE
Conferințe IPN [HD] | Centrul pentru Jurnalism IndependentConferințe IPN [HD] | Imitarea justiției, tortura, refuzul în admiterea medicilor din Chișinău
Vezi toate
banner creditex