Miza alegerilor libere și corecte. Cine le asigură, cine le respectă? Dezbateri IPN
Print Send by email
17:42, 21 Noi 2018

Alegerile libere și corecte vorbesc despre o stare sănătoasă a națiunii. Aceasta în sensul că alegerile libere și corecte asigură și garantează gestionarea bună, corectă, transparentă, echitabilă a treburilor statului, a societății și a tot ceea ce ține de viața omului. Totodată, din exterior, toți partenerii de dezvoltare au transmis mesaje că așteaptă alegeri libere și corecte în Moldova. Cel mai recent mesaj aparține noului ambasador al Statelor Unite ale Americii la Chișinău care a spus că viitoarele alegeri parlamentare marchează un moment critic pentru relațiile bilaterale cu Republica Moldova. Respectiv, de calitatea alegerilor va depinde, în mare măsură, sau în măsură critică, atât situația internă din Republica Moldova, cât și cea externă. Despre aceasta au discutat participanții la dezbaterile publice cu tema: „Miza alegerilor libere și corecte. Cine le asigură, cine le respectă?”,, ediția a 97-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.

Igor Boțan, expert permanent al proiectului, menționează că articolul 38 din Constituție stipulează că „voința poporului constituie baza puterii de stat”. Această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat”. Potrivit expertului, „sintagma „alegeri libere și corecte” poate fă găsită și în documentul de căpătâi intitulată „Criteriile pentru alegeri libere și corecte”, adoptată în 1994 la cea de-a 154-a sesiune a Adunării interparlamentare, asociată cu Organizația Națiunilor Unite. În acest document, în detalii sunt descrise criteriile pentru alegeri libere și corecte. „Foarte succint. Alegerile sunt libere atunci când cetățenii cu drept de vot, în baza legislației naționale, în cazul Republicii Moldova – de la 18 ani – toți au dreptul de a alege”, susține expertul.

În privința alegerilor corecte – de asemenea, se are în vedere un șir de măsuri pe care trebuie să le prevadă legislația și să le implementeze autoritățile publice. Acestea se referă la crearea unei atmosfere de încredere în societate, în care cetățenii au încredere în autoritățile electorale, care organizează procesul. Igor Boțan a menționat că, în cazul alegerilor corecte, statul le oferă tuturor concurenților electorali condiții prielnice și oportunități egale pentru a se manifesta și pentru a avea acces la alegător, la mass-media. Cetățenii și partidele politice au dreptul să monitorizeze toate operațiunile electorale, pot contesta orice acțiune, dacă socotesc de cuviință, și au certitudinea că într-o perioadă limitată de timp, pot primi o decizie în litigiu. Expertul a mai spus că alegerile sunt corecte și atunci când organele electorale fac totalurile alegerilor de o manieră transparentă, prezentându-le rapid publicului. Apoi intră în joc procedurile legale de validare a alegerilor.

Pavel Postica, director de programe Promo-LEX, a declarat că toți trebuie să contribuie la organizarea și desfășurarea unor alegeri libere și corecte, în primul rând, alegătorii care votează în acest proces și de fiecare depinde cine va ajunge în viitorul Parlament. Însă, privind lucrurile îngust, rolul principal în acest sens aparține Parlamentului, care gestionează și modelează cadrul legal. Expertul a menționat că următoarele alegeri parlamentare vor avea loc în baza unui nou sistem electoral pentru Republica Moldova și acesta este discutat, criticat de foarte mulți actori. Însă, există o lege votată în Parlament și chiar dacă place sau nu place, scrutinul se va desfășura în baza noului sistem electoral, cel mixt. „Parlamentul a votat și a modelat sistemul așa încât principalele partide dominante, care se află acum în legislativ, atât la conducere, în majoritatea parlamentară, cât și în opoziție, au susținut acest proiect. Ele sunt principalii actori care vor beneficia de pe urma acestui sistem electoral”, opiniază directorul de programe.

Pavel Postica a mai spus că printre actorii care au un rol important în asigurarea procesului electoral liber și corect se numără și Comisia Electorală Centrală, care trebuie să pună în aplicare cadru legal electoral. O importanță aparte o au și concurenții electorali, partidele politice care deja s-au lansat în pregătirile pentru viitoarea luptă politică, dar și mass-media care trebuie să contribuie la prezentarea unor alegeri libere și corecte prin prezentarea neutră, obiectivă și imparțială a informațiilor legate de procesul electoral. De asemenea, în opinia sa, trebuie să existe un arbitru, care trebuie să fie instanțele de judecată, în speranța că situația privind invalidarea scrutinului local din Chișinău nu se va mai repeta. Totodată, și observatorii au un rol semnificativ în procesul electoral fie de la organizațiile non-guvernamentale, fie de la partide, la toate etapele electorale.

Analistul politic Cornel Ciurea a declarat că anumite îngrijorări privind viitoarele alegeri au apărut după alegerile din iunie 2018, în Chișinău. Însă, în opinia sa, aceste îngrijorări au existat și mai înainte, pentru că ele sunt legate nu atât de invalidarea alegerilor din municipiu, acesta fiind doar un pretext adițional. Îngrijorările de bază sunt legate totuși de schimbarea sistemului electoral, lucru care, în vâltoarea luptei politice de la Chișinău și prin implicarea Bruxellesului, nu a fost acceptat de opoziție, ulterior de Bruxelles și Comisia de la Veneția, care, din punctul său de vedere, a dat un verdict oarecum nedrept. Cornel Ciurea consideră că la începutul primăverii anului 2018 ar fi existat o înțelegere în cadrul Uniunii Europene, lucru neîmpărtășit de opoziție, că în pofida sistemului electoral, care aparent ar servi intereselor guvernării, fapt nedemonstrat, principalul test al democrației se va face după alegerile din februarie 2019.

Potrivit analistului, chiar dacă cu „scârț”, cu anumite nemulțumiri, Parlamentul European și Comisia de la Veneția a acceptat ideea desfășurării alegerilor în baza sistemului mixt. Însă, ulterior, au avut loc alegerile locale în Chișinău și această nefericită invalidare a trezit îngrijorări în rândul UE, al opoziției care a alimentat  suplimentar îngrijorările cu privire la posibilele alegeri incorecte. „Totuși, trebuie să recunoaștem lucrul pe care uită să-l spună și Bruxellesul, și opoziția, că această decizie a fost dată ca urmare a unor încălcări atestate în cazul candidatului care a câștigat alegerile. Și aș putea considera această pedeapsă disproporționată, nu și arbitrară”, opinează Cornel Ciurea. Potrivit lui, prin urmare, aparent, guvernarea este de vină pentru ceea ce se întâmplă și pentru fricile în legătură cu posibila declarare a alegerilor, fie libere, dar incorecte, fie nici libere, nici corecte. În viziunea sa, există elemente politice cardinale care determină un posibil deznodământ nefericit pentru aceste alegeri. Este vorba despre predispoziția de a încălca regulile de joc, din partea tuturor actorilor, inclusiv puterea sau opoziția. Un alt element este aparenta incapacitate a actorilor de a accepta rezultatul final și decisiv al alegerilor, în cazul în care el va fi nefavorabil lor.

Analistul politic Veaceslav Berbeca consideră că îngrijorările au apărut atunci, când a fost schimbat sistemul electoral, fiindcă această modificare s-a produs având o anumită logică. În societate s-a vorbit despre o interesul de a crea circumscripțiile uninominale pentru a sprijin anumite partide. E greu de spus, dacă acest sistem avantajează sau nu, însă situația va putea fi explicată după scrutin, când vor fi comparate rezultatele partidelor pe liste și în circumscripțiile uninominale. În opinia analistului, îngrijorările au o legătură directă cu invalidarea alegerilor locale din Chișinău, când a s-a înregistrat o situație ieșită din comun în toată Europa. Potrivit lui, chiar dacă au existat anumite cazuri, de exemplu, în Belarus, acestea s-au referit la neadmiterea unor candidați în alegeri, însă nicidecum nu la invalidarea alegerilor.

„Evident că atunci când vorbim despre alte riscuri sau alte îngrijorări care există, foarte mult contează comportamentul guvernării în raport cu opoziția. „Aici am putea aduce mai multe exemple și am putea să ne referim la mai multe îngrijorări. Este vorba despre felul în care ar putea fi folosite resursele administrative, fiindcă de fiecare dată guvernarea din Republica Moldova, atunci când s-au organizat alegeri, a încercat să folosească resurse administrative pentru a obține cât mai multe voturi. Și am putea să ne așteptăm și în cazul dat la astfel de situații. De asemenea, nu trebuie de exclus faptul că, în perioada de până la alegeri, din bugetul de stat au fost alocate surse financiare pentru anumite proiecte, există anumite studii care arată că au fost sprijinite anumite primării, unde candidați unor partide ar putea să câștige în circumscripții”, a declarat Veaceslav Berbeca.

Serghei Mișin, doctor în drept, susține că atunci când vine vorba despre riscuri, temeri și pericole de falsificare sau chiar anularea viitoarelor alegeri, este nevoie de privit și dintr-un alt aspect. „În ultimii doi ani poate fi observată nerespectarea legislației și nu doar a celei electorale. Potrivit legislației, validarea mandatelor va fi realizată de către Curtea Constituțională, însă astăzi se poate constata că CC a emis, în ultima perioadă, decizii, mai mult politice, decât juridice. Or, Curtea este acel organ care trebuie să stea la straja Constituției. Respectiv, primul risc ține de implicarea Curții, prin diferite metode, în materia constituțională, ceea ce ar putea conduce la nevalidarea sau nerecunoașterea alegerilor”, a spus el.  

Serghei Mișin consideră că și invalidarea alegerilor locale din Chișinău trezește îngrijorări. Potrivit, lui,  asemenea situații au avut loc nu doar în capitală, de exemplu, imediat după aceea, în Vulcănești s-au constatat încălcări grave în procesul electoral, cazuri care poate nu au fost atât de mediatizate în presă. Lucrurile devin și mai îngrijorătoare în momentul în care s-a trecut la sistemul electoral mixt. „Trezește îngrijorare și faptul recunoscut și de Uniunea Europeană, precum că Republica Moldova este un stat capturat, iar sistemul judecătoresc nu funcționează, condiții care generează pericole și   avea drept consecință invalidarea alegerilor. Există riscul ca în unele circumscripții alegerile să fie falsificate sau invalidate și aceasta pentru că majoritatea parlamentară, aflată la guvernare, nu vrea și nu va ceda puterea de sine stătător”, a declarat doctorul în drept. Potrivit lui, acum, când până la alegeri mai sunt câteva luni, deja se atestă tentative de a limita o parte a populației de a fi aleasă. Serghei Mișin s-a referit la un proiect de lege, înregistrat de Partidul Liberal, prin care se propune completarea Codului Electoral cu o prevedere, potrivit căreia, fiecare candidat să fie obligat să cunoască limba română. „În primul rând, conform Constituției, limba statului este limba moldovenească. În al doilea rând, dacă se cere cunoașterea limbii române, cum rămâne cu găgăuzii, bulgarii, ucrainenii, rușii?”, se întreabă Serghei Mișin.

Dezbaterea „Miza alegerilor libere și corecte. Cine le asigură, cine le respectă?”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Italian Design Day in Moldova. Prezentare de programConferințe IPN [HD] | Radiografia atacurilor asupra organizațiilor neguvernamentale din R.M în 2018
Conferințe IPN [HD] |  Fundația ,,Youth Development for Innovation", raport de monitorizareConferințe IPN [HD] | Adunarea de constituire a Congresului Cetățenilor Români din Republica Moldova
Vezi toate
banner creditex