Principalul, scurt pe doi – Sinteza IPN din 13 septembrie 2018
Print Send by email
05:02, 14 Sep 2018

La fel ca și toată lumea de bună credință, Ambasadorul SUA în Republica Moldova crede că vectorul european de dezvoltare este singurul care poate fi îmbrățișat de către Republica Moldova. Totodată, James Pettit susține că în prezent procesul de integrare a încetinit, comparativ cu 2016. Potrivit lui, este important ca autoritățile să nu facă o pauză, dar să înțeleagă că pe acest domeniu este nevoie de muncit constant.

Ambasadorul consideră că cea mai mare provocare a Republicii Moldova este corupția, prezentă în toate domeniile. Odată cu creșterea economiei multe probleme vor dispărea. Iar pentru a atrage investitori este nevoie de un sistem judecătoresc care funcționează normal, conform standardelor UE și standardelor internaționale.

Drept o tragedie națională ambasadorul a numit migrația populației din Republica Moldova.

În urma recentului eșec electoral din Chișinău, Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului a examinat impactul rețelelor de socializare asupra alegerilor. Deputații constată că se cer reglementări clare care să asigure integritatea procesului electoral și consolidarea drepturilor electorale ale cetățenilor țării noastre. În special, s-a propus crearea unei subcomisii în Parlament care, după fiecare scrutin, în comun cu autoritatea electorală, să examineze experiența, neregulile și dificultățile apărute. Discuțiile în Comisie vor continua. Deputații vor analiza expertizele și opiniile prezentate pentru a formula propuneri în vederea îmbunătățirii legislației electorale.

Iar pe 14 septembrie Parlamentul organizează Ziua ușilor deschise pentru a marca Ziua Internaționale a Democrației, care e celebrată în toate democrațiile la 15 septembrie.

Spre deosebire de preocuparea parlamentarilor de imagine, într-o conferință de presă la IPN, Fiodor Ghelici, președintele Asociației obștești „Moldova mea”, susține că socialiștii răspândesc în unele raioane ale țării că accidentul rutier de duminica trecută cu implicarea președintelui țării a fost, de fapt, un atentat la viața președintelui, pus la cale de oligarhi, în frunte cu Vlad Plahotniuc. O altă versiune este că a fost un atentat organizat de americani, europenii sau românii, pentru că Igor Dodon are o relație de prietenie cu președintele rus, Vladimir Putin. Încă o ipoteză avansată este că ar fi implicați bandiții islamiști, după expulzarea cetățenilor turci din Moldova. Activistul consideră că toate aceste versiuni sunt mincinoase și manipulatorii.

Pe de altă parte, socialistul Vlad Batrîncea, care a lansat versiunea cu atentatul, a spus într-o emisiune televizată că dorește o anchetă amplă, cu implicarea expertizei internaționale pentru anchetarea accidentului. El se arată indignat de faptul că șeful Serviciului Protecție și Pază de Stat a anunțat la două zile de la accident că este exclusă varianta unui atentat asupra președintelui.

Altul este motivul indignării a peste 6000 de persoane, care au semnat petiția ACUM către instituțiile europene. Solicitanții cer investigarea și urmărirea penală a cetățenilor Republicii Moldova care se fac vinovați de spălări de bani și care au fost implicați în „furtul miliardului”. Urmează a fi colectate încă 44 de mii de semnături.

Potrivit ACUM, decizia de a înainta petiția vine în contextul în care, de la momentul descoperirii fraudei bancare în valoare de un miliard de dolari SUA (12% din PIB), autoritățile Republicii Moldova împreună cu organele de drept ale țării nu au recuperat niciun leu, dimpotrivă, protejează persoanele implicate în acest furt.

Chiar cu faima de țară unde s-a furat un miliard de dolari (dar poate datorită ei?!) crește numărul solicitanților de obținere a cetățeniei moldovenești. În perioada 19 aprilie – 31 august, au fost înregistrate 2307 de cereri de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin recunoaștere conform procedurii simplificate.

Procedura simplificată prevede că persoanele trecute de 18 ani, născute pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent dacă dețin sau nu cetățenia altui stat și dacă domiciliază în țară sau în străinătate, pot fi recunoscute ca cetățeni moldoveni din momentul depunerii cererii în acest sens.

Amănunte pe IPN!


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS