Alegerile parlamentare-2018: versiunea demo găgăuză, OP-ED
Print Send by email
05:30, 14 Noi 2017
 

 
Experiența Adunării Populare a Găgăuziei, felul în care s-au desfășurat alegerile și componență în care a fost aleasă, în ultima instanță, constituie o eventuală versiune demo, prin ce ar putea să treacă Moldova ...


 

Veaceslav Craciun
 

Comisia specializată a determinat, iar Guvernul a aprobat deja hotarele majorității circumscripțiilor uninominale, în care la viitoarele alegeri parlamentare va fi aleasă jumătate dintre deputați. Dar abia de a reușit să se usuce cerneala sub hotărârea guvernamentală, că în unele dintre aceste circumscripții  a și demarat campania electorală neoficială. În acest sens, s-a manifestat în mod deosebit, - și aici nu prea este loc pentru intrigă, -  Autonomia găgăuză, în care „febra politică” a fost întotdeauna la cote ceva mai înaltă decât media pe republică, iar subiectele interpartinice de nivel național erau complicate în mod tradițional de interesele grupurilor politice regionale.

Circumscripții „alogice”

Pe teritoriul Găgăuziei au fost constituite două circumscripții, cărora Comisia le-a conferit nr. 45 și nr. 46. Liderii politici ai regiunii și-au manifestat în mod deschis insatisfacția față de o astfel de decizie. Totul însă s-a redus la o serie de declarații de protest. Când a devenit însă clar că autoritățile nu vor oferi regiunii mai mult de două circumscripții, politicienii locali au acceptat regulile de joc și s-au concentrat asupra pregătirilor pentru campanie. Factorul protestatar a rămas să existe, totuși. Astfel, activiștii obștești, care anterior se pronunțau pentru un număr mai mare de circumscripții, și-au formulat poziția printr-un apel la boicotarea alegerilor parlamentare.

Dezbaterile asupra principiilor de constituire a circumscripțiilor electorale însă nu s-au încheiat aici. Atunci când Comisia a prezentat la început hărțile, a devenit clar că hotarele circumscripțiilor nu au o explicație logică. În particular, din circumscripția nr. 45 fac parte municipiul Comrat, majoritatea satelor din raionul Comrat și trei sate din raionul Ciadâr-Lunga. Din componența circumscripției nr. 46 face parte întregul raion Vulcănești, celelalte localități ale raionului Ciadâr-Lunga, inclusiv municipiul Ciadâr-Lunga, și două sate din raionul Comrat. Mai apoi, hotărârea Comisiei a suferit unele modificări, conform cărora două sate din raionul Comrat și un sat din raionul Ciadâr-Lunga au revenit în raioanele lor. Totuși două localități, satele Gaidar și Chiriet-Lunga din raionul Ciadâr-Lunga, au rămas în componența circumscripției nr. 45. Mai mult, satul Gaidar nici nu are hotar comun cu raionul Comrat, rămânând, de fapt, o enclavă în componența altei circumscripții.
Raționamentul teritorial-demografic nu se prea întrezărește în decizia Comisiei. În varianta finală, diferența dintre numărul alegătorilor în circumscripțiile nr. 45 și nr. 46 a constituit 4386 de persoane. Aceasta în condițiile când există o soluție mult mai fină, cu menținerea hotarelor administrative obișnuite și o diferență minimă de 600 de persoane a numărului de alegători în aceste circumscripții.

Întâmplător sau nu, satul Gaidar, care la alegeri va fi „legat” de un raion străin, este locul de baștină al actualului deputat al fracțiunii socialiștilor, Fiodor Gagauz. El este primul dintre politicienii Autonomiei, care și-a confirmat în mod oficial intenția de a participa la alegeri. Problema ține însă de faptul că baza sa electorală o constituie satul său natal și, într-o anumită măsură, raionul Ciadâr-Lunga. Hotărârea Comisiei l-a pus în fața unei dileme complicate: să candideze în circumscripția, în vare beneficiază de condiții favorabile și să renunțe la susținerea consătenilor, sau în altă circumscripție, în care contra resursei satului natal se va manifesta o situație mult mai complicată la nivel de raion.

Constituie un mare semn de întrebare dacă Partidul Socialiștilor îi va acorda susținerea lui Fiodor Gagauz. Socialiștii dispun de mai multe persoane în lista lor de candidați pentru alegerile viitoare, însă actualul reprezentant al fracțiunii lor din Găgăuzia se pare că nu figurează în ea.

Poziția PCRM

Ținând seama de publicațiile din presa regională, de activismul social, precum și de citarea în mijloacele de informare în masă de partid, de o susținere directă sau indirectă a PSRM la viitoarele alegeri vor putea beneficia actualul vicepreședinte al Adunării Populare a Găgăuziei (în circumscripția nr. 45) Aleksandr Suhodolski, deputații APG din partea satului Copceac, Nicolai Dragan, și deputatul din partea orașului Vulcănești, Grigorii Uzun (ambii în circumscripția nr. 46). O figură distinctă, care și-ar putea încerca puterile la alegeri, este și prim-vicebașcanul Vadim Ceban. El nu participă la activități de partid și, formal, nu aparține de PSRM, dar experiența sa mai veche de lucru la Ministerul economiei sub conducerea lui Igor Dodon ne face să presupunem, că relațiile dintre aceștia s-au păstrat și se pot manifesta prin susținerea candidaturii lui Ceban la alegerile parlamentare.

Timp îndelungat era nominalizat în calitate de viitor candidat al PSRM liderul organizației raionale de partid Vulcănești, Roman Tiutin. El este un coleg apropiat al bașcanului Irina Vlah și conduce Direcția tineret și sport în Comitetul Executiv al Găgăuziei. Acum câteva luni, el se ascundea de organele de drept, dar și așa a fost condamnat la un termen real în temeiul unui articol din Codul Penal. Socialiștii sunt convinși de faptul că în spatele acestui scenariu se află PDM, care se răfuiește în felul acesta cu oponenții politici. Acest punct de vedere îl împărtășește și Irina Vlah, care s-a pronunțat în mod public în apărarea membrului echipei sale. Oricum, la ora actuală Tiutin, se pare că se află peste hotarele Moldovei și participarea la alegeri este pentru el o chestiune prea complicată.

Poziția PDM

Socialiștilor le vor face concurență candidații susținuți de Partidul democrat. Democrații, oricât ar fi de straniu, dispun de mulți candidați potențiali cu șanse de succes. Este vorba de actualii deputați în Parlament din partea PDM, Cornel Dudnic (cel mai curând, va candida în circumscripția nr. 46), Demian Caraseni și Nicolai Dudoglo (circumscripția nr. 45). Mai sunt și un șir de alți candidați apropiați de PDM, care pot participa la alegeri în scopuri auxiliare – să fărâmițeze electoratul și să sustragă voturi de la adversari, să legitimizeze alegerile în cazul popularității ideii de boicotare etc. Principala problemă pentru acești candidați o constituie antiratingul mare al PDM. Din câte se vede, ea va fi soluționată pe calea înaintării în calitate de candidați independenți și, cât de contradictoriu ar suna acest lucru, din contul aplicării resurselor administrative.

Nu trebuie să căutăm prea mult exemple cum vor arăta viitoarele alegeri parlamentare. Experiența Adunării Populare a Găgăuziei, felul în care s-au desfășurat alegerile și componență în care a fost aleasă, în ultima instanță, constituie o eventuală versiune demo, prin ce ar putea să treacă Moldova. Fraudele înregistrate de observatori comise de către mai multor concurenți electorali și justiția selectivă, candidații „independenți” și „coming-aut”-urile politice postelectorale, precum și alte istorii surprinzătoare de formare a „majorității de guvernământ” ne așteaptă peste un an. 

 

 
Veaceslav Craciun, Comrat

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS