Principala problema a inițiativei uninominale este inițiatorul. Analiză IPN
Print Send by email
05:35, 20 Mar 2017

Iar fără acest consens, eventuala implementare a noului sistem electoral va constitui doar victoria politică a unui actor politic (unor actori politici) asupra altui altor actor politic (altor actori politici), neavând nimic în comun cu scopurile declarate de resetare a clasei politice care să vrea și să fie capabilă a contribui la realizarea aspirațiilor societății pentru mai bine...
---

Pe 13 martie 2017, deputații Partidului Democrat au înregistrat în Parlament inițiativa legislativă care prevede trecerea la sistemul electoral prin vot majoritar pe circumscripții uninominale. Potrivit proiectului, urmează să fie constituite 101 circumscripții electorale în care va fi ales câte un deputat în Legislativul țării. De la momentul lansării și înregistrării, inițiativa a stârnit reacții neunivoce serioase care semnalează apariția a încă unei fisuri în societatea moldovenească și așa profund divizată sau a încă unui criteriu de antagonizare a spiritelor, de acum înainte. De ce se întâmplă așa și ce e de făcut, dacă este de făcut ceva?

Un singur deranj: inițiatorul inițiativei

Percepția de deranj pe care a produs-o inițiativa vine, în linii mari, nu de la avantajele și dezavantajele sistemului propriu-zis, ci de la modalitatea în care acesta este propus spre adoptare și care, la rândul său, poate produce deranjuri și mai mari coeziunii sociale din Republica Moldova de care, la rândul său, depinde nu doar reușita noului sistem electoral, ci și soarta multor proiecte importante de nivel național, procesul de reformare a vieții sociale și de integrare europeană a țării fiind doar câteva dintre exemple. Poate de aceea Comisia de la Veneția a formulat deja recomandarea de a obține un consens larg în procesul de discutare și adoptare a inițiativei PDM, încă înainte de a i se fi transmis proiectul respectiv de lege spre examinare.

De fapt, din tot complexul de elemente din care se constituie modalitatea de inițiere a înlocuirii sistemului electoral, pentru o mare parte de actori politic, dar și de categorii sociale și persoane aparte, deranjant pare să fie unul singur: însuși inițiatorul – Partidul Democrat din Moldova. Este de presupus că reacția la aceeași inițiativă, dar lansată de către altă entitate politică sau apolitică, ar fi fost cu totul alta, cu atât mai mult cu cât unii actori politici și-au anunțat anterior simpatia față de sistemul majoritar, dar și o mare parte din societate pare să agreeze, conform sondajelor, această modalitate de formare a puterii legislative în stat.  

Suspectat de nesincerități

Per ansamblu, PDM este suspectat de mari nesincerități în raport cu scopurile pe care anunță că le urmărește promovând această inițiativă. Suspiciunile respective par să fie suficient de rezonabile, dacă e să ținem cont de comportamentul de până acum al formațiunii în anumite domenii cheie. Această substituire de scopuri, anunțate și urmărite de facto, trezește îngrijorare, frustrare sau chiar frică în rândul anumitor grupuri politice și categorii sociale.

Care sunt suspiciunile? PDM declară că noul sistem electoral vine să reseteze clasa politică, s-o curețe, s-o înnoiască, pentru că aceasta nu și-a demonstrat maturitatea pe tot parcursul istoriei tânărului stat moldovenesc, nefiind în stare să contribuie la materializarea aspirațiilor societății pentru o viață mai prosperă și mai protejată de către legile și instituțiile statului. În particular, acestor scopuri urmează să răspundă noile mecanisme care sunt chemate, prin noul proiect, să asigure mai puțină corupție și mai multă integritate în rândul aleșilor poporului, mai puțin traseism politic, mai puțin interes politico-partinic, de grup sau personal și mai mult devotament intereselor naționale și ale cetățeanului simplu.

Însă anume PDM este suspectat astăzi că încurajează traseismul politic la toate nivelele și că, în calitate de principalul partid de guvernământ, nu are suficiente capacități sau/și voință politică pentru combaterea corupției și consolidarea justiției. Este o suspiciune căreia trebuie să-i facă față orice partid de guvernământ, în toate timpurile și în toate condițiile, cu atât mai mult când acesta și-a dobândit statutul respectiv, preponderent, nu în rezultatul alegerilor, ci al aceluiași traseism, de exemplu.

Rezultate contrare așteptărilor?

În acest sens, în pofida scopurilor declarate, principalele suspiciuni față de inițiatorul sistemului majoritar-uninominal par să fie următoarele:

1. Pornind de la practica despre care se spune că este răspândită în campaniile electorale moldovenești, alegătorii vor fi și mai mult „cumpărați”, direct, de către candidații din rândul „baronilor locali” de care aceștia depind foarte mult sau, indirect, de partidele interesate de victoria unui anumit candidat într-o anumită circumscripție.

2. Vor fi „cumpărați” deputații deja aleși în circumscripții uninominale cu aceleași rezultate cu care se spune că sunt „cumpărați” „aleșii poporului” în cadrul sistemului electoral în vigoare: fortificarea intereselor unor anumite formațiuni politice cu îndepărtarea proporțională de interesele cetățeanului și alegătorului. Cel puțin parțial, această temere a fost demonstrată în cazul a două legislaturi a Adunării Populare a UTA Găgăuzia, mulți dintre deputații căreia, după ce au fost aleși în calitate de candidați independenți în circumscripții uninominale, au trecut în tabăra PDM care, peste noapte, s-a pomenit cu majorități parlamentare și cu principalele funcții de conducere în Legislativul regional.

Medicul care tratează bolile pe care le provoacă

Un proces electoral prejudiciat în acest fel, eventual, și mai mult decât până acum, nu are drept rezultat mai multă democrație și mai multă funcționalitate a autorităților statului, în particular a Parlamentului și a institutului deputatului. Respectiv, trebuie de văzut dacă merită a fi schimbat sistemul, dar și care sunt scopurile reale ale acestei schimbări?

PDM este suspectat de către oponenții săi că va utiliza (va continua să utilizeze?) mecanismele noului sistem electoral în interesele sale și de aceea îl promovează cu multă insistență și cu multe resurse. În particular, PDM este învinuit că ar promova schimbarea sistemului pentru a se menține și a-și fortifica prezența la guvernare pentru anii viitori. Potrivit oponenților, PDM a ales această cale de a-și realiza scopurile pentru că nu și le poate atinge în condițiile sistemului actual, proporțional, din cauza raitingului scăzut în sondaje al partidului în ansamblu, dar și a anti-raitingului pe care îl are liderul formațiunii Vlad Plahotniuc, tot el inițiatorul primar al proiectului de înlocuire a sistemului electoral.

Critica criticilor

Aici criticii PDM pot avea dreptate, însă doar parțial. Nu poți învinui un oponent politic pentru faptul că dorește să se mențină la putere și face totul pentru aceasta atâta timp cât scopul tuturor partidelor și tuturor politicienilor, în toate timpurile, este accederea la putere și menținerea la guvernare cât mai îndelungat și cât mai puternic posibil și atâta timp cât aceasta se produce pe căi legale. Se pare că oponenții comit aceeași substituire de noțiuni, de care învinuiesc PDM-ul, ceea ce este în defavoarea lor în raport cu sprijinul pe care îl solicită societății pentru respingerea inițiativei democraților.

Chiar și oponenții ar trebui să recunoască ingeniozitatea cu care PDM, cu raiting scăzut și anti-raiting, a ales să-și promoveze scopurile care i se incriminează, utilizând și deja alimentând puternic pentru aceasta vrerea declarată de populație, prin sondaje, de a-și alege „propriii” deputați în circumscripții uninominale.

S-ar putea ca mulți dintre alegătorii simpli să nu vadă atât de clar, ca și politicienii din opoziție, legătura directă dintre scopurile PDM, sistemul uninominal în calitate de cale pentru atingerea acestora și pericolul pentru bazele democratice ale țării pe care aceștia îl invocă. O situație nestandard cere de la politicienii din opoziție soluții nestandard, nu mai puțin ingenioase și cu priză la public decât cele puse în aplicare deja de PDM. Dar care, deocamdată, întârzie. Cel puțin, tactica refuzului de a participa la dezbaterile pe marginea inițiativei PD-iste, pare să fie insuficientă pentru a conta pe rezultate reale în combaterea acesteia.

Consensul vital: real sau ireal?

Așa sau altfel, pe moment, PDM este asociat de către oponenții săi politici cu medicul care tratează maladiile pe care tot el le provoacă. Pentru a combate această apreciere, democrații trebuie să dea dovada sincerității scopurilor declarate privind resetarea clasei politice, sporirea capacităților și integrității acesteia, inclusiv prin curmarea traseismului politic, combaterea corupției, fortificarea justiției etc. Cum anume să dea această dovadă, așa ca ea să fie credibilă și convingătoare, este greu de spus, ținându-se cont de reproșurile grele anunțate mai sus care i se adresează. Însă este clar că toate acestea trebuie făcute acum, în paralel cu procesul de dezbatere și adoptare a noii inițiative, ca o condiție obligatorie pentru legiferarea acesteia.

Fără dovada respectivă, adusă acum, este aproape imposibilă atingerea unui consens larg în adoptarea și implementarea sistemului uninominal. Iar fără acest consens, eventuala implementare a noului sistem electoral va constitui doar victoria politică a unui actor politic (unor actori politici) asupra altui actor politic (alto actori politici), neavând nimic în comun cu scopurile declarate de resetare a clasei politice care să vrea și să fie capabilă a contribui la realizarea aspirațiilor societății pentru mai bine.

Valeriu Vasilică, IPN 


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN ODIP: Probe despre fraudarea alegerilor.Conferințe IPN | Ziarul Timpul. Sondaj socio-politic.
Conferințe IPN [HD] | Lideri sindicali, Dezastrul în Federația Agroindsind,Conferințe IPN | ODIP: Probe despre fraudarea alegerilor, Partea II
Vezi toate
banner creditex