Guvernanții au sfidat recomandările elaborate de experți în domeniul patentei de întreprinzător. Analiză Info-Prim Neo
Print Send by email
14:12, 12 Feb 2007
Acum doi ani, Business Consulting Institute (BCI) a realizat un studiu privind situația la acel moment și perspectivele dezvoltării antrprenoriatului pe bază de patentă. Studiul a fost finanțat de proiectul Bizpro - Moldova și destinat Guvernului, care urma să țină cont de ele la elaborarea politicilor în domeniu. În condițiile actuale, extrem de tensionate la capitolul relațiilor guvernării cu deținătorii de patente, Info-Prim Neo consideră utilă revenirea la materialele studiului și recomandările devenite, poate, și mai actuale cu trecerea anilor. Dar mai întâi - o inițiere în temă, în termeni accesibili pentru un public mai larg, tema patentelor ieșind din limitele relațiilor specializate strict economic.

Ce este activitatea în baza patentei de întreprinzător?

Patenta de întreprinzător este o formă de organizare a activității de antreprenoriat, care oferă posibilitate persoanelor fizice de a desfășura activitate de antreprenoriat pentru un cerc restrâns de genuri de activități. Activitatea de antreprenoriat în baza patentei se deosebește de alte forme ale organizării și desfășurării unei afaceri prin următoarele aspecte principale: procedura de înregistrare și obținere a patentei, aria genurilor de activitate, modul de impozitare și ținere a evidenței contabile, procedurile de control și metodele de sancționare.

Practicarea antreprenoriatului în baza patentei de întreprinzător este o formă simplificată și substituie pentru păturile sociale dezavantajate activitatea în formă de întreprinderi. Activitatea în baza patentei nu impune înregistrarea de stat a titularului acesteia sau obținerea licenței, asupra titularului nu se extind cerințele privind mecanismul de evidență și control, nu este obligatorie interacțiunea cu instituțiile financiare. De asemenea, titularul patentei nu suportă cheltuieli pentru procedura de întocmire și înregistrare a documentelor de constituire, plata diferitor taxe de înregistrare, procurarea documentelor contabile etc., caracteristice întreprinderilor.

Patenta oferă o serie de avantaje și dezavantaje atât pentru stat, cât și pentru antreprenoriat. Principalele avantaje pentru titularii de patentă includ: simplitatea înregistrării ca antreprenor, includerea în taxa de patentă a unor impozite, simplitatea evidenței, riscul minimal al investiției, iar pentru stat, respectiv, formarea unei clase de potențiali antreprenori, reducerea șomajului și a ponderii economiei tenebre. În calitate de dezavantaje, antreprenorii menționează mai frecvent numărul restrâns de genuri de activitate în bază de patentă, restricțiile cu privire la angajarea personalului, profitul relativ scăzut. Pentru stat, dezavantajele principale țin de posibilitățile utilizării patentei pentru evaziune fiscală, afectarea drepturilor consumatorilor și crearea competiției neloiale întreprinderilor înregistrate.

Unde se întâlnește activitatea în baza patentei?

Experiența internațională denotă că activitatea de antreprenoriat în bază de patentă a fost cunoscută în fosta URSS și unele țări din Europa Centrală și de est (Ungaria, România, Bulgaria), fiind reactualizată, în prezent, în forme modificate. Spre deosebire de R. Moldova, în țările unde este practicată activitatea în bază de patentă: sunt instituite 1-3 tipuri de patente; sunt stabilite anumite criterii pentru a deveni titular de patentă; titularii de patente sunt înregistrați ca subiecți ai antreprenoriatului; patenta poate fi aplicată atât de persoanele fizice, cât și juridice. Totodată, problemele și perspectivele dezvoltării antreprenoriatului mic din țările avansate în crearea unei economii de piață (România, Ucraina, Rusia) diferă de cele din Moldova. Tendințele principale sunt consolidarea businessului organizat, orientarea activităților în baza patentei la genurile cu importanță socială, oficializarea activității de antreprenoriat, inclusiv extinderea genurilor de activitate cu patentă, chiar și pentru întreprinderi. Tendințele actuale de dezvoltare a antreprenoriatului și acțiunile factorilor de decizie în elaborarea și adoptarea unor măsuri orientate spre susținerea activității businessului mic denotă că activitatea de antreprenoriat în bază de patentă are perspective de dezvoltare.

Situația activității de antreprenoriat în baza patentei din R. Moldova

Pornind de la cadrul general expus mai sus, BCI a elaborat acum doi ani un studiu, prin care oferea guvernării date privind locul și rolul antreprenoriatului respectiv în economia națională, precum și anumite recomandări. Astfel, conform estimărilor, cifra de afaceri a sectorul antreprenoriatului ce activează în baza de patentă constituie 14% din PIB-ul anual. În această activitate este implicată 6% din populația ocupată în economia națională sau 10% din cei ocupați în sectorul privat. Productivitatea muncii acestor antreprenori este de 4 ori mai mare decât media pe economie. Antreprenorii cu patente realizează peste 60% din vânzările nete anuale ale businessului mic. Nivelul sumelor încasate de la plata taxelor pentru patentă este comparabil cu suma impozitelor plătite de businessul mic organizat.

BCI mai constata că efectele indirecte ale impactului acestui sector constau în scoaterea din ilegalitate a antreprenorilor, reducerea șomajului, educarea unei clase de mici antreprenori și sporirea nivelului de viață a acestora. Printre factorii care determină antreprenorii să aleagă anume patenta ca formă de activitate se evidențiază clar includerea în plata de patentă a unei serii de impozite, după care urmează lipsa înregistrării de stat, a necesității de a prezenta dări de seamă financiare și statistice și a ține evidența contabilă. Pentru locuitorii din spațiul rural, activitatea în baza patentei reprezintă practic principala modalitate de organizare a activității de antreprenoriat. Acesta este condiționată de lipsa unor venituri mari pentru crearea întreprinderilor și gestionarea lor, dar și datorită faptului că activitatea economică a titularilor de patentă nu este de proporții mari, încât să necesite înregistrarea întreprinderilor.

Sub aspect ramural, cea mai mare pondere în domeniul patentei o are comerțul cu amănuntul (84% din titulari), în ultimul timp manifestându-se o sporire a activității sferei serviciilor și a microproducerii. Sub aspect teritorial, mun. Chișinău cu peste 1/3 din numărul total de patente este un lider incontestabil în domeniu, iar titularii de patente din raioanele din centrul și nordul republicii sunt lideri pe piața serviciilor și producerii de mărfuri. Titularii de patente sunt astfel un concurent pentru firmele mari, contribuind prin activitatea lor la îmbunătățirea prestării serviciilor. Retragerea lor de pe piața serviciilor ar contribui la concentrarea comerțului de către câteva firme comerciale.

Conform BCI, cele mai mari probleme ale titularilor de patentă țin de instabilitatea legislației, corupția funcționarilor de stat și nivelul înalt al taxei de patentă. În cadrul unor genuri particulare de activitate se evidențiază clar și problema taxelor de piață și vamale exagerate. Cele mai frecvente încălcări ale legislației, comise de titularii de patente, sunt legate de vânzarea băuturilor alcoolice și articolelor de tutungerie, efectuarea unor activități neincluse în lista genurilor de activitate permise, neglijarea regulilor de comerț și de protejare a drepturilor consumatorilor, lipsa documentelor care confirmă proveniența produselor, activitatea cu termenul expirat al patentei și angajarea lucrătorilor. Evaluarea opiniei specialiștilor în domeniu denotă că numărul actual de titulari de patente poate crește în următorii ani, dacă între aceștia și stat se va stabili o atmosferă de colaborare constructivă și reciproc avantajoasă.

Ce s-a recomandat și ce a realizat Guvernul?

De fapt, stabilirea unei atmosfere „de colaborare constructivă și reciproc avantajoasă” a fost una dintre recomandările generale formulate de experții BCI. Altele, mai concrete, țineau de îmbunătățirea cadrului legal și instituțional al activității în baza patentei de întreprinzător prin: lărgirea spectrului genurilor de activitate practicate de către cetățeni; extinderea patentei ca sistem unic de impozitare asupra unor întreprinderi din businessul mic, în special din zona rurala; legiferarea posibilităților specifice de taxare la vamă în cadrul activităților de import-export a titularilor de patentă, în special, adoptarea și recunoașterea reciprocă a documentelor similare de proveniență a mărfurilor din țările limitrofe (România, Ucraina); oferirea posibilității de a angaja până la 3 persoane (membri ai familiei sau din afară) cu achitarea unei taxe de patentă de 75% din cuantumul taxei pentru genul respectiv; aplicarea unui sistem de stabilire a cuantumului taxei pentru patentă, pentru fiecare gen de activitate, argumentat din punct de vedere economic; stabilirea unei taxe speciale pentru comercianții – titulari de patentă care vând și produse supuse accizelor.

Cum a reacționat guvernul la recomandările experților se vede clar acum. El a ignorat totalmente recomandările acestora, inițiind mai multe acțiuni privind restrângerea activității în bază de patentă. Astăzi, experții BCI explică reacția guvernării prin faptul că în ultimii 2-3 ani comerțul a cunoscut o creștere semnificativă în Moldova. Ca urmare a transferurilor de peste hotare s-a activizat activitatea în comerț, inclusiv prin intermediul titularilor de patentă. Totodată, aceștia au ocupat o parte din piața comerțului, îngustând afacerile firmelor mari. Odată cu intrarea României în UE, se așteaptă creșterea în continuare a ponderii comerțului, inclusiv transfrontalier. Din aceste și alte considerente, experții nu exclud că acțiunile guvernanților sunt rezultatul lobbysmului din partea unor firme apropiate guvernării pentru acapararea profiturilor destul de grase de pe piață moldovenească.

(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS