O nouă strategie de abordare a problemelor în formatul de negocieri 5+2

Print Send by email
07:08, 18 Dec 2018

O nouă strategie de abordare a problemelor în formatul de negocieri 5+2

În 2019, strategia pe care o va utiliza Republica Moldova în formatul de negocieri 5+2 de reglementare a conflictului transnistrean va include abordarea concomitentă a problemelor din toate c ele trei „coșuri” convenite de membrii formatului, inclusiv cel politic. Declarații în acest sens a făcut vicepremierul pentru reintegrare Cristina Lesnic în cadrul emisiunii Punctul pe Azi, de la TVR Moldova, transmite IPN.

Cristina Lesnic a spus că o declarație privind această strategie a fost susținută la recenta reuniune ministerială a OSCE de la Milano. „A fost aprobat acest document, ca să ne mișcăm pe toate aceste trei coșuri și trebuie să avem progrese pe toate trei, în paralel”, a spus ea.

Potrivit vicepremierului, criticile care au existat în public până acum au ținut de faptul că negocierile s-au mișcat mai mult pe problemele din coșurile cu probleme socio-economice, primul și al doilea, și mai puțin pe cele legate de securitate și apărare, incluse în coșul trei. Cristina Lesnic spune că acest lucru s-a întâmplat deoarece formula anterioară era că doar în baza rezultatelor din primele două coșurisă se ajungă la coșul trei. „Insistența Chișinăului a fost una puternică, susținută de anumiți actori din formatul 5+2, și iată că în această declarație se regăsește acest punct, toate coșurile pe același picior de egalitate”, spune vicepremierul pentru reintegrare.

Potrivit Cristinei Lesnic, în discuțiile cu administrația de la Tiraspol, pentru a continua negocierile în formatul 5+2, va fi propus documentul aprobat la reuniunea ministerială a OSCE, la care au participat mediatorii și observatorii procesului de reglementare a conflictului transnistrean din partea SUA, Federația Rusă, Ucraina, UE și OSCE. Ea precizează că nu se va negocia cu Tiraspolul dacă acceptă sau nu noua formulă, dar va fi propusă.

Vicepremierul a mai spus că deși s-au găsit soluții la problema legată de școlile cu predare în limba română și accesul fermierilor la terenurile de după traseul Râbnița-Tiraspol, deși au fost semnate protocoale în acest sens, Chișinăul nu este de acord ca soluțiile respective să fie date considerate implementate integral. Chișinăul le consideră progrese majore, dar nu implementate în măsura în care să fie scoase de pe agenda de discuție. „Deciziile semnate nu reprezintă în totalitate lista problemelor cu care se confruntă școlile. Mai avem de muncit pentru a vedea cum funcționează mecanismul liberei circulații în privința școlilor, să revenim la situația clădirilor școlilor. Acest subiect nu a fost epuizat de pe agenda de discuție”, a spus Cristina Lesnic.

Referindu-se la criticile precum că apostilarea diplomelor de studii sau accesul automobilelor din regiunea transnistreană în transportul internațional, cu permisiunea Chișinăului, ar aduce atingere suveranității Republicii Moldova, vicepremierul a menționat că circa 90% din persoanele care se adresează sunt persoane care au cetățenia Republicii Moldova.

În particular, cu începere de la 10septembrie și până la sfârșitul lunii noiembrie, au fost înregistrate 1382 de mijloace de transport, 428 de acte de comodat și respinse în jur de 333 de cereri. Tot în această perioadă, au fost preschimbate 1300 de permise de conducere transnistrene. „Cetățenii Republicii Moldova, locuitori ai malului stâng al Nistrului sunt aduși în câmpul legal”, a spus vicepremierul.

Începând cu anul 2012, baza organizatorică a funcționării formatului „5+2” prevede structurarea procesului de negocieri pe așa-zisele coșuri, care includ probleme:
- social-economice, stabilindu-se direcții importante ca libertatea de circulație a populației, procedurile vamale, problemele sferei bancare, ale sferei sănătății, educației;
- de drept general și umanitare și drepturile omului;
- de reglementare politică amplă, inclusiv chestiuni instituționale, politice și de securitate.

07:08, 18 Dec 2018

Alte știri

06 Martie 2006
RSS
Președintele Parlamentului atestă începutul procesului practic de colaborare dintre legislativ și societatea civilă Kievul acceptă noul regim la hotarul moldo-ucrainean pentru a se conforma regulilor internaționale, afirmă analistul Igor Boțan
CEDO va organiza audieri publice pe cazul „Manole și alții vs Moldova”
05 Martie 2006
Președintele, Vladimir Voronin, își menține întâietatea în topul principalelor personalități din țară Un nou Birou al Serviciului Mondial al BBC va fi inaugurat marti, 7 martie, în Republica Moldova
Formațiunile extraparlamentare evaluează realizările și insuccesele actualului legislativ Nerecunoscuta republică nistreană a interzis intrarea și ieșirea mărfurilor de pe malul drept al Nistrului
04 Martie 2006
Șoferul și pasagera unui taxi din capitală au ajuns în noaptea curentă la spital cu plăgi suferite într-un accident de circulație Andrei Stratan va informa deputații despre implementarea Planului de Acțiuni pentru Republica Moldova
Alianța Moldova Noastră (AMN) constituie la 4 martie organizația femeilor-membre ale AMN
03 Martie 2006
La un an de la alegerile parlamentare situația din Republica Moldova este stabilă, dar se caracterizează și prin stagnare – Igor Boțan Încă un oficial european și-a amânat vizita în R. Moldova
Majoritatea respondenților unui sondaj de opinie OMNIMAS consideră că lucrurile în Moldova se îndreaptă într-o direcție greșită O formațiune parlamentară solicită introducerea regimului de frontieră la hotarul cu regiunea separatistă
Delegația Republicii Moldova în Consiliul Permanent al OSCE a informat comunitatea internațională despre rezultatele rundei de negocieri în problema transnistreană Javier Solana a anunțat motivele amânării vizitei sale la Chișinău
02 Martie 2006
Un deputat din Parlament a cerut destituirea primarului interimar și a 2 viceprimari ai municipiului Chișinău Oleg Serebrian solicită informații despre studiile diplomaților moldoveni
Vizita lui Javier Solana în regiune, inclusiv în Republica Moldova, se amână Ambasada americană respinge afirmațiile unor jurnaliști de la Chișinău despre anumite „interese” ale unor oficiali americani în dosarul Pasat