Produsele media la această rubrică sunt realizate în cadrul proiectului „Integrarea Europeană ca idee națională cu potențial de consolidare a societății moldovenești”, sprijinit de Fundația Germană Hanns Seidel
Președinția României în Consiliul UE și contextul politico-energetic din Moldova, OP-ED
Print Send by email
05:30, 18 Iun 2018
 

 

România poate folosi președinția în Consiliul UE pentru a schimba radical status-quo-ul din Moldova, cel puțin în materie de securitate energetică...

 

Dionis Cenușa
 

România începe pregătirile pentru președinția sa în cadrul Consiliului Uniunii Europene, care se va extinde pe o perioadă de 6 luni începând cu 2019. Oficialii români promit că Republica Moldova va fi în topul agendei președinției sale. Chiar dacă acest deziderat corespunde întocmai politicii sale externe, România va trebui să-l ajusteze obiectivelor generale ale președinției, realizată „în trio” împreună cu Finlanda și Croația.

Un accent sporit pe Moldova ar putea fi acceptabil pentru Finlanda, care sprijină o serie de inițiative în Moldova prin intermediul ambasadei sale de la București. Prioritățile Croației pot fi însă distincte și îndreptate spre accelerarea aderării Balcanilor de Vest la UE, planificată până în 2025 (IPN, 19 Februarie 2018), inclusiv dacă disputa numelui de țară dintre Grecia și Macedonia va fi depășită în mod definitiv. De aceea, România va trebui să promoveze o formulă cuprinzătoare și acceptabilă pentru dimensiunea externă pe care președinția trio o va avea până la mijlocul lui 2020. O soluție pentru a avea Moldova în prim plan ar fi prin cuplarea acesteia cu Ucraina, Georgia și restul țărilor Parteneriatului Estic, la fel cum a procedat Estonia în președinția trio cu Bulgaria și Austria (IPN, 3 Iulie 2017).

Președinția României în Consiliul UE va trebui să țină cont de situația politică din Moldova, unde în 2019 guvernarea ar putea fi mai puțin euro-entuziastă, dacă Socialiștii se impun la alegerile parlamentare din 2018. Din acest considerent, abordarea României trebuie să fie pragmatică într-o măsură suficientă, pentru a putea depăși diferențele geopolitice cu oricare ar fi următoarea guvernare de la Chișinău. Prioritatea majoră trebuie să fie interconectarea pe gaze naturale, inclusă în cele 20 de livrabile până în 2020 (IPN, 3 Iulie 2017) și care poate avea un efect multiplicator substanțial asupra securității energetice și economice a Moldovei.

România deja implementează măsuri dedicate Moldovei

Preocupările României vizavi de Moldova deja sunt reflectate în Programul de guvernare 2018-2020, fiind cel de-al patrulea obiectiv de politică externă, după UE, NATO și parteneriatul strategic cu SUA. Parteneriatul Strategic pentru integrarea europeană a Moldova reprezintă cadrul politic general în limitele căruia se derulează alte documente operaționale. Obiectivele României dedicate Moldovei până în 2020, inclusiv în perioada președinției sale în Consiliul UE, sunt numeroase, dar pot fi separate în trei grupuri.

În primul grup de acțiuni intră sprijinirea recunoașterii perspectivei europene și a reformelor democratice și economice, inclusiv prin acordarea asistenței bilaterale și susținerea implementării Acordului de Asociere.  

Al doilea set de obiective numără sporirea interconectării energetice și finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, precum și a altor proiecte de infrastructură (drumuri etc.). Reconstruirea infrastructurii sociale (grădinițe) și formarea unor elite noi (prin acordarea burselor de studii) reprezintă alt obiectiv de interes.

Din cel de-al treilea grup face parte intenția României de a pleda pentru cauza moldovenească în cadrul Grupului pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova, dar și pe lângă NATO, în vederea fortificării capacităților moldovenești de apărare. De asemenea, România este interesată în identificarea unei soluții pentru conflictul transnistrean, prin intermediul formatului 5+2 și cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Moldovei.

Un Parteneriat Strategic „plus” pentru Moldova?

Un format diplomatic și politic de colaborare între București și Chișinău, concentrat pe integrarea europeană a Moldovei, a fost stabilit după 2010. Atunci au fost create premisele pentru lansarea Parteneriatului Strategic bilateral dedicat integrării europene a Moldovei, inițiat prin Declarația comună a ex-președintelui român Traian Băsescu și președintelui interimar Mihai Ghimpu. Prin acest Parteneriat, România a convenit să sprijine suveranitatea, unitatea și integritatea teritorială a Moldovei, în conformitate cu principiile și standardele europene. Sprijinirea independenței Moldovei nu este specificată în acest document. Parteneriatul Strategic cuprinde trei direcții generale de acțiuni în domeniul politic, economic și cultural.

Pe plan politic, România s-a arătat dispusă să ofere expertiza și asistența sa tehnică în procesul de reformă, necesar pentru a corespunde criteriilor de aderare la UE.  Pentru că a fost lansat în 2010, Parteneriatul invoca asistența României atât la negocierea Acordului de Asociere cu UE, intrat în vigoare din iulie 2016, cât și la implementarea acestuia. De asemenea, contribuția părții române viza susținerea liberalizării regimului de vize cu UE, de care peste 1,5 milioane de cetățeni moldoveni deja au beneficiat începând cu aprilie 2014 (IPN, 2 Mai 2018). Transmiterea acquis-ului european tradus în limba română reprezintă o altă măsură asumată de către partea română. În rezultatul acesteia, transpunerea legislației europene de către Moldova are loc într-un ritm mai rapid decât în cazul Ucrainei sau Georgiei, care au nevoie de mai mult timp și resurse financiare pentru efectuarea traducerilor în limbile lor oficiale.

În domeniul economic, a fost decisă consolidarea cadrului juridic a cooperării economice, desfășurată prin intermediul Comisiei mixte economice. Pe lângă dezvoltarea infrastructurii de interconectare energetică și a drumurilor, cooperarea bilaterală cuprinde și proiectele transfrontaliere pe linia Prutului, Dunării și a bazinului Mării Negre.

Pe plan cultural, România și Moldova au agreat să-și extindă relațiile cultural-științifice, dar și cele pe dimensiunea învățământului (acordarea burselor etc.), mass-media, sportului și a turismului (includerea Moldovei în itinerarele turistice românești). 

După 8 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic, și în contextul președinției României în UE, se impune necesitatea evaluării rezultatelor atinse și actualizarea lui. Un „Parteneriat strategic plus” ar putea să stabilească noi obiective strategice pentru Moldova și vectorul său european. Un Parteneriat reînnoit ar putea la fel îngloba în sine un plan bilateral de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere în domenii strategice, precum comerțul extern sau dezvoltarea regională.  

Interconectarea pe gaze naturale – o prioritate majoră

Finalizarea proiectului de interconectare Iași-Ungheni-Chișinău este de o importanță crucială pentru dezvoltarea Moldovei. Implicarea companiei românești Transgaz (peste 50% din acțiuni aparțin statului român) în realizarea acestui proiect energetic sporește șansele ca acesta să devină funcțional, cu condiția că vor fi eliminate toate barierele de tip legal sau tehnic.

Președinția în Consiliul UE ar putea fi folosită drept pârghie constructivă pentru a impulsiona construcția porțiunii Ungheni-Chișinău, astfel ca gazoductul să fie dat în exploatare deja în prima jumătate a lui 2019. Finalizarea gazoductului nu este amenințată de eventuala instalare a  Socialiștilor la guvernare, având în vedere bunăvoința manifestată până acum față de acest proiect de către președintele Igor Dodon.

Accesul la piața de gaze din România va liberaliza piața gazelor naturale din Moldova, va permite revizuirea contractului cu Gazprom și stoparea creșterii datoriilor pentru gazele rusești, acumulate de regiunea transnistreană (IPN, 17 Aprilie 2018). Dar pe lângă finalizarea construcției conductei date este necesară o demonopolizare efectivă a pieței. Îndeplinirea Pachetului Energetic III și respectiv separarea clară a activității de producție de cea de furnizare, pe de o parte, va duce la eliminarea poziției dominante a Gazpromului (exercitată prin intermediul Moldovagaz). Iar, pe de altă parte, aceasta va permite exploatarea propriu-zisă a gazoductului de către companiile europene, care vor putea face livrări spre Moldova.

Prin intermediul Transgaz, România împreună cu autoritățile moldovenești, poate dezvolta ideea de a livra gaze către Ucraina. În asemenea caz, gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău ar căpăta o importanță strategică regională, devenind o sursă suplimentară de interconectare, pe lângă cea pe direcția Tekovo-Medieșul Aurit, încă nefuncțională. În condițiile în care, Rusia a primit lumină verde pentru construcția Turkish Stream, iar în viitorul apropiat și pentru Nord Stream 2, orice alimentare nouă cu gaze naturale, realizată din Vest, constituie un avantaj pentru siguranța energetică a Ucrainei.

Așadar, interconectarea energetică în cadrul Parteneriatului Estic poate fi unul din aspectele principale ale Președinției României, care îmbină în sine interesul particular pentru gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău și Moldova.

În loc de concluzii...

Succesul integrării europene în Moldova sau lipsa lui poate impacta securitatea frontierelor estice ale României. De aceea, contribuția acesteia trebuie să urmărească sporirea rezilienței instituțiilor, infrastructurii și frontierelor Moldovei. Această logică trebuie urmărită inclusiv pentru faptul că numărul cetățenilor moldoveni cu dublă cetățenie este în creștere (conform datelor neoficiale - circa jumătate de milion), ceea ce justifică o prezență mai vizibilă a României în Moldova, în calitate de partener de dezvoltare și promotor principal al vectorului european.

Pentru a face compatibilă agenda sa cu Finlanda și Croația, România va fi nevoită să caute subiecte comune, în care să poată introduce cauza moldovenească. Unul din aceste subiecte poate fi interconectarea energetică în țările Parteneriatului Estic, care poate avea în vizor inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău.

România poate folosi președinția în Consiliul UE pentru a schimba radical status-quo-ul din Moldova, cel puțin în materie de securitate energetică. Un prim început ar putea fi interconectarea pe gaze naturale deplin funcțională deja în 2019, urmată de ulterioara interconectare în domeniul energiei electrice.

 

 
Dionis Cenușa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Consiliul de Presă

Start Votare pentru Candidații la Premiul Național de Etică și Deontologie Jurnalistică 2018!

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Live streamConferințe IPN [HD] | Concluzii după Congresul Mondial al Familiei
Conferințe IPN [HD] | Organizarea unei Adunări consultativeConferințe IPN [HD] | Liceul Teoretic ,,Orizont"
Vezi toate
banner creditex