Produsele media la această rubrică sunt realizate în cadrul proiectului „Integrarea Europeană ca idee națională cu potențial de consolidare a societății moldovenești”, sprijinit de Fundația Germană Hanns Seidel
Absorbția Balcanilor de Vest în Europa și spirala unionismului din Moldova, OP-ED
Print Send by email
05:30, 19 Feb 2018
 

 
Îndepărtarea Moldovei de proiectul european poate determina o revizuire radicală a opiniei moldovenilor cu dublă cetățenie, dar nesusținători ai ofertei unioniste...


 

Dionis Cenușa
 

La Bruxelles se conturează un destin clar în interiorul Uniunii Europene pentru țările Balcanilor de Vest. Înconjurată de țările UE, regiunea dată a devenit subiectul noii strategii europene de „extindere credibilă” și „angajament extins”, prioritizată de către Președinția Bulgariei în UE (IPN, 2 Ianuarie 2018). Oficialii europeni preconizează ca prima lărgire balcanică să aibă loc la o distanță de cel puțin 7 ani, după 2025. Muntenegru și Serbia sunt primele la rând, iar FRY Macedonia, Bosnia și Herțegovina și Kosovo se numără printre ultimele din listă. Absorbția integrală a Balcanilor de Vest și mărirea UE până la 33 de state va avea un calendar concretizat și realizat în timp, dacă UE va finaliza propria modernizare și integrare digitală, bancară, energetică etc.. Funcționalitatea statului de drept, sporirea competitivității economice și soluționarea disputelor teritoriale cu vecinii vor condiționa aderarea la UE. Până atunci, Bruxelles-ul este determinat să consolideze democrația europeană, dar și să ușureze procesul de luare a deciziilor prin favorizarea votului cu majoritatea calificată în domenii considerate mai sensibile (politica externă, internă etc.).

Spre Est, cu aspirații europene recunoscute, dar perspectivă de aderare invalidată, Moldova întâmpină o ascensiune a discursului unionist în spațiul public. Promotorii unionismului nu își ascund deloc abordarea lor utilitaristă față de integrarea europeană. Acest lucru pare să nu deranjeze opinia publică de la Bruxelles, București și nici de la Chișinău.

Disputa pe marginea unionismului se intensifică. Unii îl consideră o mișcare anti-constituțională și o inițiativă de demontare a statalității moldovenești. Alții însă îl califică drept manifestare a dreptului la exprimare și o tentativă de a corecta trecutul mutilat de aranjamentele celui de-al doilea Război Mondial.

Totuși, lipsește o conștientizare a faptului că unionismul, indiferent de raționamentul care îl alimentează, reprezintă o încercare grea pentru agenda europeană a țării. Pentru majoritatea unioniștilor contează rezultatul final, adică reunificarea cu România, de regulă prezentată ca unica modalitate pentru a deveni parte din Europa. În rândul unioniștilor, integrarea europeană este văzută mai degrabă ca un accelerator al interconectării geopolitice cu spațiul european, în niciun caz ca o țintă finală. Aceasta contrazice raționamentul transformărilor interne, sprijinite de UE prin implementarea Acordului de Asociere, care vizează consolidarea rezilienței Moldovei și, deci, prevenirea descompunerii statalității moldovenești, urmărită de către unioniști.

Eurointegrare în Balcanii de Vest, ascensiunea unionismului în Moldova

Aproape un deceniu în urmă, îndată după aderarea României la UE, politicieni de pe ambele maluri ale Prutului opinau că doar urcând în „trenul Balcanilor de Vest” Moldova poate beneficia de perspectiva europeană. Unele voci, printre care și cea a lui Traian Băsescu, președinte al României în perioada 2004-2014, sugerează chiar și în prezent că drumul european al Moldovei ar atinge un succes cu condiția că trece prin București.

Reformele autentice pe care UE le așteaptă de la Balcanii de Vest sunt la fel de necesare și pentru țările Parteneriatului Estic, considerat de Rusia un faliment geopolitic. Intrarea în UE trebuie precedată obligatoriu de reforme consistente, pe care niciuna dintre regiuni nu le livrează în mod complet și ireversibil.

Deficiența reformelor observată în Balcanii de Vest înseamnă maxim amânarea aderării. Același lucru are însă o cu totul altă semnificație pentru Moldova și alte țări din Parteneriatul Estic, ce au relații avansate cu UE. Pentru cele din urmă, eșuarea reformelor nu doar risipește perspectiva europeană, dar și poate încuraja procese de dezintegrare, cauzate de creșterea necontrolată a loialității față de alte centre de legitimitate decât cele naționale.

Cât timp mișcarea unionistă pledează ferm pentru realizarea unirii cu România, regiunile dominate de grupurile filoruse își rezervă dreptul să apeleze la Rusia, dacă Moldova dispare ca entitate statală.

În primele luni ai anului 2018, peste 30 de localități din țară au semnat declarații de unire simbolică cu România, prin care se celebrează centenarul unirii principatelor românești, realizată un secol în urmă. Chiar dacă este deocamdată simbolic, acest gest mobilizează forțele politice pro-ruse din Moldova, care invocă necesitatea unui dialog strategic cu Rusia pentru a salva statalitatea moldovenească.

Cifre relevante despre unionism

Sub acoperirea protecției datelor cu caracter personal, autoritățile române nu publică cifrele oficiale agregate despre numărul cetățenilor moldoveni ce și-au redobândit cetățenia română și au intrat în posesia pașapoartelor românești.

Conform unor estimări neoficiale, cifra moldovenilor cu acte românești în regulă ar putea depăși 500.000 de persoane, constituind în jur de 1/3 din populația țării. Datele disponibile la Eurostat arată doar informația despre cetățeniile obținute (maxim 9.399 în 2009 și minim 29 în 2006). Aceasta nu reflectă nicidecum procentul persoanelor care au beneficiat de procedura de redobândire, valabilă pentru originarii din Moldova, Ucraina și alte țări din regiune.

Potrivit sondajului IPP din 2007, doar 7% dintre moldoveni afirmau că au pașaport românesc. Facilitarea procesului de redobândire a cetățeniei române, în special în al doilea termen al președinției lui Traian Băsescu, dar și eliminarea restricțiilor pentru cetățenii români la accesul pe piața muncii din țările UE, au impulsionat interesul moldovenilor pentru actele românești.

Sondajele recente confirmă faptul că mișcarea unionistă capătă vizibilitate și respectiv atractivitate în rândul moldovenilor. Unirea cu România constituie o opțiune populară în rândul a 15-22% de moldoveni. Totuși, peste 50% se pronunță împotriva acestei idei. (Vezi Tabelul de mai jos)

 

Tabel. Opțiunile populației într-un eventual referendum privind unirea cu România

 

Pro

Contra

Nu aș participa

Nu știu/Nu m-am decis

Nu răspund

Noiembrie 2015

20.6

52.7

9.40

13.8

3.5

Octombrie 2016

15.6

63.8

8.1

11.8

0.8

Noiembrie 2017

21.7

56.2

7

12.7

2.3

Sursa: www.ipp.md


Factorul rusesc


Rusia critică planurile UE de a dinamiza integrarea europeană a Balcanilor de Vest folosind argumente similare celor de condamnare a Parteneriatului Estic. Mai exact, diplomația rusă consideră că UE condiționează țările din aceste regiuni să aleagă între Vest și Rusia (MID.RU, Februarie 2018). Totodată, potrivit Moscovei, UE se implică în afacerile interne ale Balcanilor de Vest, atunci când promovează agenda reformelor. Partea rusă se arată deranjată inclusiv de viteza prea rapidă cu care europenii vor soluționarea problemelor existente în regiune și inclusiv criteriile selectate, care țin de justiție, democrație, mass-media etc.

Transformarea țărilor din Balcanii de Vest, la fel ca și cele din Parteneriatul Estic, în democrații funcționale nu este tocmai pe placul Rusiei. De aceea, cea din urmă pledează deschis pentru reforme mai lente și niciun fel de condiționalități care ar stimula transformări conforme modelului european (democrație, justiție etc.). Perspectiva de aderare la UE reprezintă însă ceva dorit de țările din regiune, inclusiv de către aliații Rusiei – Serbia.

În cazul Moldovei și a unionismului care arată semne de consolidare, Rusia nu are o poziție pronunțată. În primul rând, unionismul este folosit ca sperietoare pentru ca forțele pro-ruse să mobilizeze electoratul în cadrul alegerilor parlamentare, posibile în decembrie 2018. În al doilea rând, ca urmare a intensificării unionismului, președintele Igor Dodon și alți politicieni filoruși vor primi argumente noi pentru a readuce în discuție federalizarea țării. Nu în ultimul rând, prin tolerarea unionismului, Rusia facilitează viitoare animozități în relația Ucrainei cu România, deja tensionată ca urmare a adoptării, în 2017, a legislației lingvistice care diminuează ponderea studiilor în limbile materne ale minorităților etnice, inclusiv a românilor.

În loc de concluzie…

Atitudinea moldovenilor vizavi de subiectul unirii poate varia de la raționamente ideologice și istorice până la argumente pragmatice și utilitariste. Este însă cert faptul că nu toți moldovenii cu acte românești sunt concomitent promotori ai unionismului.

Îndepărtarea Moldovei de proiectul european poate determina o revizuire radicală a opiniei moldovenilor cu dublă cetățenie, dar încă nesusținători ai ofertei unioniste.

Deși este neplăcut și destructiv pentru poziția geopolitică a Rusiei în regiune, unionismul cuprinde elemente care pot servi interesele ruse. Printre acestea se numără propulsarea forțelor pro-ruse și a ideii de federalizare a Moldovei, dar și amplificarea neîncrederii Ucrainei față de România.

 
Dionis Cenușa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Institutul pentru Democrație

La 10 octombrie 2018, cu sprijinul UE, a avut loc un seminar de instruire a cadrelor didactice din mediul rural din Găgăuzia pentru cunoașterea metodelor moderne de predare a drepturilor omului în școală

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] Asociația ,,UNIREA - ODIP"Conferințe IPN [HD] Fundația Roma Awareness
Conferințe IPN [HD] | Centrul pentru Jurnalism IndependentConferințe IPN [HD] | Grupul de inițiativă al Adunării Consultative
Vezi toate
banner creditex