Produsele media la această rubrică sunt realizate în cadrul proiectului „Integrarea Europeană ca idee națională cu potențial de consolidare a societății moldovenești”, sprijinit de Fundația Germană Hanns Seidel
Asistența UE pentru Moldova, urgentarea reformelor și supraviețuirea guvernării, OP-ED
Print Send by email
05:30, 12 Feb 2018
 

 
UE trebuie să folosească slăbiciunile partidului de la guvernare și contextul electoral pentru a obține cât mai multe concesii și respectiv schimbări durabile pe partea de reforme...


 

Dionis Cenușa
 

Tematica europeană influențează puternic discursul public în Moldova. Succesul sau eșecul implementării Acordului de Asociere servește drept indicator de calitate al guvernării. De aceea, cu cât mai modeste sunt rezultatele, cu atât mai reduse sunt perspectivele politice și electorale ale partidelor aflate la guvernare.

Specificul Acordului este că rezultatele sale deseori nu pot deveni palpabile imediat, ci necesită timp și transformări radicale de natură legală, instituțională și de comportament al statului față de cetățeni și invers. Totodată, nici Acordul și nici Agenda de Asociere, care prioritizează obiectivele de reforme o dată la doi ani, nu conțin instrumente ce ar evalua și concomitent impulsiona reformele. Din acest considerent, mecanismul de evaluare conectat la asistența macro-financiară a UE perfecționează principiul de condiționalitate (IPN, 9 Octombrie 2017). Or, înainte de acorda o tranșă din totalul de 100 milioane EUR, valabili pentru Moldova până în 2020, UE trebuie să verifice cum guvernarea de la Chișinău își îndeplinește obligațiile, adică lista de 28 de condiții sectoriale, dar și un număr nedeterminat de precondiții politice.

Este adevărat că aceasta oferă o platformă inedită de monitorizare a guvernării de către instituțiile UE, opoziție și societatea civilă. Iar, ca rezultat, unele reforme pot fi urgentate. Dar, totodată, guvernarea reușește să se ajusteze acestui tip de „condiționalitate perfecționată”, aplicată de către europeni față de Moldova. În acest fel, Partidul Democrat poate să selecteze prioritățile de politici și să-și focalizeze toate resursele politice, instituționale și de comunicare, pentru a obține rezultate maxime.

Pe de o parte, această formă de prioritizare a eforturilor ajută guvernarea să formateze mai ușor o opinie publică dorită. Iar, pe de altă parte, aceasta oferă autorităților posibilitatea de a convinge partenerii europeni de realizarea angajamentelor. Unicul lucru care poate deranja strategia guvernării este principialitatea, profunzimea și durata evaluării efectuate de către UE pe marginea îndeplinirii fiecăreia din cele 28 de condiții sectoriale, dar și atenția față de funcționarea reală a instituțiilor democratice.

UE a dat startul evaluării

În luna februarie 2018, evaluatorii Directoratului General Afaceri Economice și Financiare al Comisiei Europene au demarat evaluarea îndeplinirii primelor 10 condiții sectoriale de către partea moldovenească. Pe lângă întrevederile cu oficialii moldoveni responsabili de sectoarele verificate, oficialii europeni au solicitat punctul de vedere al reprezentanților societății civile.

Raportul de evaluare urmează să fie publicat cel mai probabil în februarie-martie, iar în baza lui va fi luată o decizie pozitivă sau negativă de acordare a primei tranșe a asistenței. Astfel, dacă evaluarea va fi pozitivă, atunci primele 30 milioane EUR vor fi debursate până în toamna anului curent. O evaluare negativă sau chiar parțial negativă va include sub-condiții punctuale și în eventualitate o evaluare repetată, deși de o anvergură mai mică. Aceasta ar putea împinge acordarea primei tranșe spre perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, adică finele lui 2018.

Pe lângă o evaluare sectorială pozitivă, guvernarea are nevoie de calificative bune vizavi de instituțiile democratice moldovenești. Deși pare o situație ideală și practic imposibilă, guvernarea înțelege că altfel prima tranșă nu va putea fi recepționată. Spre deosebire de condițiile sectoriale, precondițiile politice sunt mai interpretabile, detaliu pe care mizează atât opoziția anti-guvernamentală și societatea civilă, cât și guvernarea, pentru a determina soarta primei tranșe.

Eligibili sau nu pentru asistența macro-financiară a UE?

Prin intermediul Foii de parcurs a reformelor prioritare iulie-decembrie 2017, asumată de către Guvern și Parlament pe 5 iulie 2017, Partidul Democrat s-a mobilizat activ în realizarea mai multor reforme. O parte din aceste reforme au fost inspirate din condițiile sectoriale pentru asistența macro-financiară, deja discutate cu Bruxelles-ul, înaintea ca foaia de parcurs să fie lansată. Această interconectare între condițiile sectoriale și „foaia de parcurs” nu este accidentală, ci a fost provocată de necesitatea de a diminua atenția față de adoptarea votului mixt (20 iulie 2017). Prin acest intermediu, accelerarea anumitor reforme amânate anterior (sistemul de integritate, achiziții publice, lupta cu spălarea banilor etc.) a reorientat agenda publică spre alte dezbateri decât cele în jurul sistemului de vot.

Rapoartele de evaluare efectuate de către reprezentanții societății civile confirmă faptul că autoritățile au atins anumite progrese pe 10 condiții sectoriale. Multe dintre condiții au înregistrat progrese modeste și conțin multiple deficiențe, iar unele sunt nefinalizate, ceea ce diminuează semnificativ impactul acțiunilor pe termen mediu și lung.

Mai exact, din totalul de 10 condiții, 5 au fost realizate cu deficiențe, iar două nu au fost duse până la capăt. Astfel, doar 3 condiții sunt realizate fără defecte majore. (Vezi tabelul de mai jos

 

Tabel. Evaluarea condițiilor sectoriale prin prisma evaluării „Foii de parcurs” de către societatea civilă

Condiție sectorială evaluată de UE

Acțiune inclusă în „Foaia de parcurs a reformelor prioritare” (iulie-decembrie 2017)

Evaluarea acordată de societatea civilă acțiunii din „Foaia de parcurs”

1. Implementarea noii strategii de reformă a administrației publice, pentru a raționaliza administrația publică centrală.

1.1. Parlamentul va adopta pachetul de legi care vizează reformarea

administrației publice centrale.

1.2. Guvernul va aproba actele normative aferente reformării

administrației publice centrale.

Realizat cu rezerve

2. Asigurarea funcționării eficiente a Agenției Naționale de Soluționare a Contestațiilor.

1.5. Parlamentul și Guvernul vor asigura funcționalitatea Agenției

pentru Soluționarea Contestațiilor

Realizat cu rezerve

3. Adoptarea Legii privind întreprinderile de stat și municipale în scopul sporirii transparenței și responsabilității întreprinderilor de stat. Noua lege va introduce audituri legale a situațiilor financiare anuale cu obligativitatea publicării rapoartele de audit și situațiilor financiare pe paginile electronice ale întreprinderilor de stat și a Agenției Proprietății Publice.

5.5. Parlamentul va adopta Legea cu privire la întreprinderea de

stat și întreprinderea municipală

Realizat fără rezerve

4. Adoptarea unei noi lege a Curții de Conturi și crearea în Parlament a unei funcții a Comitetului Conturilor Publice care să fie responsabilă de desfășurarea audierilor publice ale rapoartelor individuale de audit ale Curții de Conturi.

1.3. Parlamentul va adopta Legea privind Curtea de Conturi

Realizat cu rezerve

5. Adoptarea Legii privind prevenirea spălării banilor și de combatere a finanțării terorismului.

2.5. Parlamentul va adopta Legea privind prevenirea spălării

banilor și de combatere a finanțării terorismului

Realizat cu rezerve

6. Selectarea de către Consiliul de Integritate, într-un mod transparent, bazat pe merit și competitivitate, a președintelui și vicepreședintele Autorității Naționale de Integritate (ANI).

2.8. Parlamentul și Guvernul vor asigura funcționalitatea Agenției

Naționale de Integritate

Inițiat, nefinalizat

7. Asigurarea  de către Parlament a  funcționării eficiente a Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, prin alocarea suficientă de personal și resurse bugetare.

2.7. Parlamentul și Guvernul vor asigura funcționarea eficientă a Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale

Inițiat, nefinalizat

8. Adoptarea unei noi Legi cu privire la energetică, în vederea consolidării cadrului de guvernanță și de reglementare a sectorului energetic, inclusiv a independenței Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) și abordării recomandărilor revizuirii ANRE realizate de Secretariatul Comunității Energetice.

5.7. Parlamentul va adopta Legea privind Energetică, în

conformitate cu recomandările Secretariatului Comunității

Energetice

Realizat fără rezerve

 

9. Implementarea măsurilor de către guvern pentru a reduce sarcina administrativă de a începe și de a opera o afacere. Ministerul Economiei și Infrastructurii va revizui întregul nomenclator al permiselor și licențelor necesare și va reduce numărul acestora.

5.1. Parlamentul va adopta modificări și completări la Codul

Muncii în vederea ajustării la cerințele moderne ale economiei de piață și îmbunătățirii mediului de afaceri și climatului

investițional

5.2. Parlamentul va adopta Legea pentru modificarea și

completarea unor acte legislative (în vederea aprobării noului

nomenclator al actelor permisive și reducerii numărului

licențelor și actelor permisive)

Realizat fără rezerve

 

10. Adoptarea de către Parlament a noii legi privind Serviciului Vamal, care va asigura standarde înalte de integritate și bunele practici.

1.4. Parlamentul va adopta Legea privind Serviciul Vamal

Realizat cu rezerve

 

În baza acestor calificative, prima tranșă a asistenței macro-financiare trebuie reținută până când vor fi înlăturate toate deficiențele din cele 7 condiții problematice. În mod particular, este vorba despre asigurarea unei funcționări excelente a Autorității Naționale a Integrității, care trebuie să obstrucționeze instinctele coruptibile din sectorul public și politic. La fel, o atenție deosebită necesită activarea Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, a cărei rol este esențial pentru a restitui maximul posibil din fraudele comise în sistemul bancar, dar nu numai.

Cea mai dificilă parte în evaluarea UE este pe partea precondițiilor politice, unde Moldova înregistrează în permanență rezultate slabe. Modificarea sistemului electoral în folosul partidului de la guvernare și în mod netransparent constituie preocuparea principală. Potrivit constatărilor societății civile, guvernarea ar fi îndeplinit fără rezerve doar 12 acțiuni din recomandările sugerate de Comisia de la Veneția cu privire la modificarea sistemului electoral, 14 acțiuni - cu unele deficiențe, iar 6 acțiuni – nu au fost îndeplinite deloc. Doar în baza acestor evaluări prima tranșă nu trebuie acordată. De aceea, precondițiile politice reprezintă domeniul în care guvernării de la Chișinău îi vine mai greu să camufleze eșecurile și să insinueze progrese.

În loc de concluzii

Dacă UE ar lua o decizie inspirându-se din evaluările societății civile, atunci Moldova nu ar trebui să primească prima tranșă din asistența macro-financiară. Or, nici precondițiile politice și nici cele sectoriale nu sunt încă îndeplinite în totalitate și fără rezerve.

Este cert faptul că guvernarea va prezenta propria viziune asupra reformelor, încercând să echilibreze viziunea asupra calității realizării condițiilor sectoriale. De aceea, așteptările publicului din Moldova trebuie să fie realiste. Or, evaluatorii europeni vor avea un raport cât se poate de obiectiv, dar care va conține îngrijorări și solicitări adiționale pe mai multe condiții sectoriale (integritate, achiziții publice etc.). Evaluarea precondițiilor politice rămâne deocamdată o surpriză, deși situația de fapt din țară nu predispune la rezultate favorabile pentru oferirea tranșei.

 

În realitățile moldovenești, asistența macro-financiară a UE poate avea un impact favorabil pentru accelerarea unor reforme dureroase și ocolite până acum de guvernare. UE trebuie să folosească slăbiciunile partidului de la guvernare și contextul electoral pentru a obține cât mai multe concesii și respectiv schimbări durabile pe partea de reforme. 

 
Dionis Cenușa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(2) comentarii
realist
09:32, 12 Februarie 2018

Partidul de la guvernare nu am vazut sa se eschiveze de la reforme, asa ca nu cred ca UE trebuie sa preseze guvernarea, pentru ca deja se fac

Serafim
11:41, 12 Februarie 2018

Eu cred ca dupa 2 ani de guvernare, sau vazut bine progresele ce lea facut guvernul si reformele facute, nu cred ca exista vre-un dubiu ca acest guvern nu va continua lucrurile ce vor dezvolta țara.

Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Etnic ucrainean a devenit victima atacului agresiv din partea polițiștilorConferințe IPN [HD] | Consens național sau riscuri și amenințări
Conferințe IPN [HD] | Viorel Chetrușcă, mandatar al intermediarilor în asigurăriConferințe IPN [HD] | Partidul Mișcarea Populara Antimafie
Vezi toate
Central European University
banner creditex