Produsele media la această rubrică sunt realizate în cadrul proiectului „Integrarea Europeană ca idee națională cu potențial de consolidare a societății moldovenești”, sprijinit de Fundația Germană Hanns Seidel
Noul mecanism de suspendare a vizelor – un instrument adițional pentru țintirea corupției din Moldova, Ucraina și Georgia, OP-ED
Print Send by email
07:36, 15 Ian 2018
 

 
Probabilitatea unei suspendări a vizelor va fi mereu ridicată atât timp cât calitatea guvernării este dubioasă, statul de drept este volatil, iar corupția persistă, în diferite forme și dimensiuni, ca modalitate, practicată sau tolerată, de supraviețuire cotidiană a sistemului public și respectiv a unei bune părți din societate..


 

Dionis Cenușa
 

În aprilie 2018 se vor împlini 4 ani de la intrarea în vigoare a regimului fără vize pentru cetățenii moldoveni, posesori de pașapoarte biometrice. Numărul călătoriilor efectuate de către moldoveni în țările Schengen, la fel și state membre UE, a crescut cu circa 30% în perioada 2013-2015 (de la aproximativ  83 mii anual în 2013 la aproximativ 108 mii în 2015). În primii trei ani de la funcționarea regimului fără vize, circa 1 milion de moldoveni au efectuat în jur de 3 milioane de călătorii în țările din UE și zona Schengen, inclusiv în România. Doar în 2015, cetățenii moldoveni au economisit în jur de 3,7 mln EUR, altfel achitați pentru vizele Schengen, dacă regimul de vize ar fi rămas în vigoare (IPN, 18 Aprilie 2017).

Facilitarea circulației fără vize în 2014, precum și anterior acesteia aderare a Moldovei la Spațiul Aerian Comun în 2012, au contribuit semnificativ la creșterea fluxului de persoane și astfel la intensificarea contactelor inter-umane, consolidând dimensiunea umană a relațiilor UE-Moldova. Liberalizarea vizelor a favorizat numeroasele familii de emigranți moldoveni aflați în Europa (peste 300 mii de persoane sau cel puțin 10% din populația țării). Un proces activ de socializare cu mediul european a devenit posibil pentru o parte mai largă din societatea civilă și mass-media din Moldova. Printre beneficiarii regimului fără vize s-a numărat și mediul de afaceri, ceea ce a facilitat adițional avântul exporturilor moldovenești spre piața europeană (aproximativ 65% din totalul exporturilor în 2016). Toate acestea au dinamizat relațiile oficiale, informale și sectoriale între UE și Moldova, generând o serie de consecințe neintenționate pozitive pentru ambele părți.

Menținerea și amplificarea reușitelor regimului fără vize depinde însă de modul cum autoritățile de la Chișinău își îndeplinesc angajamentele față de partenerii europeni. Combaterea corupției și a crimei organizate acasă sunt probleme majore, deja cronice, cu care se confruntă Moldova. Pe lângă faptul că decredibilizează autoritățile, slăbiciunea politicilor anti-corupție produce efecte negative asupra mediului de afaceri și nemulțumește societatea, în general. Efectele corupției sunt extrem de profunde și cu impact pe termen lung, măsurabile în creșterea apetitului populației pentru migrație legală și ilegală spre UE, inclusiv în acțiunile infracționale comise de grupuri de cetățeni moldoveni, la aflarea lor în țările europene.

Principalele tendințe legate de modul cum este implementat regimul fără vize sunt evidențiate în primul raport al Comisiei Europene privind mecanismul de suspendare a vizelor, obligatoriu începând cu 2017. Raportul produs de către Comisie relatează în mod sintetizat despre modul cum 8 țări beneficiare de regimul fără vize (țările din Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic), inclusiv Moldova, îndeplinesc condițiile necesare pentru a evita suspendarea vizelor. Acesta pune accentul doar pe dosarele problematice. Anume din acest motiv, deși arată unele date îngrijorătoare, Raportul (Comisia Europeană, Decembrie 2017) concluzionează că toate țările monitorizate îndeplinesc condițiile pentru menținerea regimului fără vize în vigoare. Totodată, partea europeană insistă pe necesitatea intensificării acțiunilor pentru combaterea corupției, crimei organizat și a migrației ilegale, în lipsa cărora încălcarea criteriilor regimului fără vize este inevitabilă și respectiv sancționabilă prin suspendare.

Tendințe negative, dar fără risc major sau imediat pentru suspendarea vizelor

Unele surse media de opoziție, dar și principalul partid al opoziției extra-parlamentare, condus de Maia Sandu (PAS), au folosit concluziile raportului pentru a alerta despre riscul pierderii regimului fără vize. Acestea însă au omis, puțin probabil din necunoaștere, faptul că potrivit raportului UE, atât Moldova cât și celelalte 7 țări îndeplinesc în linii mari condițiile regimului fără vize. Faptul că Moldova se află în afara oricărui risc a fost reiterat de către Ministerul de Externe și Integrării Europene, care a prezentat contextul actualizat al reformelor, dar și procentul șederilor ilegale și a refuzurilor de intrare, care fluctuează, dar încă sunt în limitele acceptabile pentru UE.

Chiar dacă nu persistă vreun risc major sau imediat de suspendare a vizelor, Raportul include tendințe negative, înregistrate de Moldova. Astfel, este îngrijorător faptul că moldovenii nu se simt în siguranță în țară și continuă să ceară azil în Europa sau că abuzează deliberat de condițiile de ședere etc. Acestea sunt cauzate inclusiv de capacitatea redusă a instituțiilor statului, dar și de voința politică slabă, de a combate corupția și crima organizată acasă și de a preveni astfel migrarea lor în UE, pe calea liberalizării vizelor odată cu plecarea cetățenilor.

Spre deosebire de Ucraina sau Georgia, beneficiare de regimul fără vize doar din 2017, autoritățile moldovenești au avut la dispoziție 3 ani, după eliminarea vizelor în aprilie 2014, pentru a proba progrese ireproșabile. Acestea au demonstrat opusul în mai multe domenii critice. Devalizarea sistemului bancar moldovenesc în anii 2012-2014 reflectă consecințele grave pe care le-a avut, pe de o parte, relaxarea crasă a Chișinăului după liberalizarea efectivă a vizelor. Pe de altă parte, aceasta denotă că în acea perioadă a slăbit drastic vigilența UE vizavi de reformele anti-corupție. Din aceste considerente, noul mecanism european de suspendare a vizelor este benefic pentru semnalarea epicentrelor criminogene și corupționale în țările vizate, dar și pentru exercitarea unei influențe constructive suplimentare asupra autorităților.

Ce semnalează prima monitorizare post-acordare a regimului fără vize?

Deși a fost publicat în decembrie 2017, Raportul Comisiei a fost exploatat masiv de către presă și o parte din opoziție de abia în a doua săptămână a lunii ianuarie 2018. Acest lucru a avut loc practic concomitent cu numirea noilor miniștri în guvernul lui Pavel Filip, după suspendarea temporară repetată a președintelui Dodon (IPN, 9 ianuarie 2018). Corupția și spălarea banilor, expuse în Raport, constituie, în mod neschimbat, punctele nevralgice majore ale guvernării. PDM intenționează să relanseze reforma justiției și să combată mai efectiv corupția în 2018, inclusiv pentru că UE le-a inclus în lista condițiilor sectoriale pentru asistența macro-financiară de 100 mln Euro. Din cauza integrității erodate și a legitimității grav subminate, până la viitoarea reînnoire a parlamentului și a puterii politice, actuala guvernare va fi tratată cu maximă neîncredere, mai ales când adoptă retorică anti-corupție.

Raportul cuprinde o serie de concluzii importante, necesare pentru a înțelege realitățile țărilor din regiune și provocările ce împiedică realizarea completă a condițiilor, care garantează păstrarea regimului fără vize în stare intactă.   

Primo, chiar dacă raportul confirmă că regimul fără vize nu este în pericol pentru nicio țară din cele 8 evaluate, acesta mai indică asupra faptului că Moldova, Ucrania și Albania sunt printre principalii restanțieri în realizarea mai multor acțiuni. Domeniile dificile comune pentru Moldova și Ucriana sunt combaterea corupției.

Segundo, sunt expuse în mod explicit inițiativele promovate de guvernarea de la Chișinău, care de fapt pot încuraja corupția și spălarea de bani („amnistia capitalului” în 2016, „decriminalizarea infracțiunilor economice” în 2017-2018). Altfel spus, Bruxelles-ul este documentat și operează cu îngrijorările vociferate de societatea civilă, adică publicul activ din Moldova.

Tertio, în raport figurează 6 recomandări ce vizează, în primul rând, consolidarea legislației și instituțiilor anti-corupție. Aceste măsuri trebuie realizate de către autoritățile moldovenești pentru a asigura reforme durabile și continue, esențiale pentru funcționalitatea neîntreruptă a regimului fără vize în viitor.

În fine, raportul permite compararea situației din 5 țări vest-balcanice cu perspective clare de aderare la UE cu cea din celelalte 3 țări, inclusiv Moldova, ale căror perspective europene nu sunt încă validate. Este confirmat faptul că regiunea Balcanilor de Vest este penetrată preponderent de crima organizată, în timp ce Parteneriatul Estic mai degrabă este paralizat de corupție. Ambele probleme diminuează capacitatea statelor de a garanta supremația legii, ceea ce afectează rezistența lor și impactează negativ viteza reformelor.

Semnificația noului mecanism de suspendare

Introducerea unui mecanism nou de monitorizare și raportare pentru țările beneficiare de liberalizarea vizelor a apărut ca reacție la criza migranților ilegali și solicitanților de azil din 2015. Deși valul migrației iregulare a folosit preponderent Balcanii de Vest ca zonă de tranzit spre UE, mecanismul de suspendare a vizelor, revizuit în 2016-2017, încorporează și țări din Parteneriatul Estic, exonerate la fel de regimul de vize Schengen  – Moldova, Ucraina și Georgia.

Pe lângă extinderea temeiurilor pentru suspendarea vizelor, partea europeană a simplificat condițiile pentru re-introducerea controalelor în interiorul UE. Reajustarea zonei Schengen la noile realități este o inițiativă care țintește probleme majore de securitate internă a statelor europene, confruntate cu provocările migrației ilegale, dar și cu riscurile de terorism și alte insecurități conexe.

Totuși, mecanismul de suspendare este gândit nu atât pentru a măsura progresul sau a sancționa țările restante, cât pentru a crea un cadru permanent de supraveghere ce ar spori sustenabilitatea reformelor critice pentru statul de drept. Aceasta se referă la fortificarea instituțiilor anti-corupție și eliminarea surselor ce cauzează crima organizată și alte activități ilicite de ordin financiar.

Pentru Moldova, Ucraina și Georgia, acest mecanism reprezintă un instrument complementar la Agenda de Asociere, axată pe implementarea Acordului de Asociere cu UE, revizuită o dată la doi ani.  Este un cadru complementar ce țintește corupția. Chiar dacă se suprapune pe alocuri cu Agenda de Asociere, mecanismul de suspendare a vizelor cere țărilor cu regim fără vize să îndeplinească acțiuni concrete, incluse în rapoarte publicate cel puțin o dată pe an. Sunt vizate domenii mai restrânse, iar focusarea majoră în cazul Moldovei, Georgiei și Ucrainei este pe promovarea politicilor anti-corupție și de contracarare a crimei organizate.

Chiar dacă migrația ilegală sau solicitările de azil dinspre aceste țări spre UE continuă să fie înregistrate, ponderea lor este nesemnificativă pentru Bruxelles. Principalele recomandări către autoritățile din Moldova, Ucraina și Georgia, se referă la intensificarea comunicării cu cetățenii despre obligațiile ce reies din regimul fără vize și gestionarea mai bună a migrației.

Când de fapt poate fi declanșată suspendarea regimului fără vize?

Tempourile migrației ilegale cu participarea moldovenilor sau existența unei cereri pentru azil în UE confirmă că Moldova este departe de a fi un stat stabil și atractiv pentru proprii cetățeni. Mai mult ca atât, moldovenii pleacă în UE folosind pașapoartele românești sau aflați acolo își legalizează șederea. Dar perpetuarea fenomenelor negative, care implică moldoveni, este insuficientă pentru ca UE să invoce mecanismul de suspendarea a vizelor.

O serie de circumstanțe extreme trebuie să fie detectate pentru ca suspendarea vizelor să fie posibilă. Astfel, creșterea ratei migrației ilegale (inclusiv procentul șederilor ilegale și refuzului de intrare) și a solicitărilor pentru azil trebuie să depășească 50%. Neîndeplinirea angajamentelor de readmisie sau sporirea insecurității în țările UE, cauzată de rata crimelor, la fel constituie motive serioase pentru a cere reintroducerea vizelor. Mai mult ca atât, Comisia Europeană este în drept să activeze mecanismul de suspendare dacă țările beneficiare de regimul fără vize ignoră angajamentele, înglobate în dialogul inițial care a dus la liberalizarea vizelor.

Ipotetic, declanșarea mecanismului implică una din circumstanțele menționate mai sus, la care Comisia reacționează cu o evaluare minuțioasă a impactului. Doar cu aprobarea majorității statelor membre, Comisia inițiază suspendarea pe o perioada de 9 luni, vizând o categorie specifică de cetățeni și nicidecum nu toată populația beneficiară de regimul fără vize. Dacă nici după 9 luni situația nu este redresată de către țara terță, atunci vizele vor fi reintroduse pentru toți posesorii de pașapoarte biometrice pentru încă o perioada deja de 1 an și 6 luni. Dacă nici în acest interval nu sunt eradicate sursele problemei, atunci țara este introdusă din nou în lista țărilor față de care se aplică regimul de vize Schengen. Analizând aceste aspecte putem deduce cu ușurință că Moldova este deocamdată departe de riscul unei suspendări a regimului fără vize.

În loc de concluzii...

Deși problema corupției în Moldova este apăsătoare și îngrijorează societatea, nu doar partenerii externi, aceasta nu constituie un motiv suficient pentru a declanșa mecanismul de suspendare a vizelor, perfecționat de către UE în 2016-2017.

Nici șederile ilegale ale unor moldoveni sau rata solicitărilor de azil nu au atins limitele ce pot bate alarma în UE și forța reintroducerea vizelor pentru moldoveni.

Importanța noului mecanism de suspendare constă în faptul că UE introduce încă un motor de supraveghere a reformelor ce țin de statul de drept. Aceasta reprezintă o durere de cap pentru guvernarea de la Chișinău și o pârghie adițională pentru opoziție și societatea civilă de a exercita presiuni, într-un context electoral extrem de sensibil.

Liberalizarea vizelor pentru moldoveni este deocamdată în afara vreunui risc major. Dar probabilitatea unei suspendări a vizelor va fi mereu ridicată atât timp cât calitatea guvernării este dubioasă, statul de drept este volatil, iar corupția persistă, în diferite forme și dimensiuni, ca modalitate, practicată sau tolerată, de supraviețuire cotidiană a sistemului public și respectiv a unei bune părți din societate.

 
Dionis Cenușa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(2) comentarii
Realist
09:16, 15 Ianuarie 2018

hai sa fim seriosi, la moment avem o Guvernare de calitate buna, reuseste sa implementeze reforme si sa mentina cursul european cu succes, asta imi permite sa fiu cit de cit in siguranta

andrei
11:02, 15 Ianuarie 2018

cât mai mult conlucrăm cu Georgia și Ukraina cu atât mai multe șanse de a ne integra în UE avem!

Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Consiliul de Presă

Start Votare pentru Candidații la Premiul Național de Etică și Deontologie Jurnalistică 2018!

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Live streamConferințe IPN [HD] | Concluzii după Congresul Mondial al Familiei
Conferințe IPN [HD] | Organizarea unei Adunări consultativeConferințe IPN [HD] | Liceul Teoretic ,,Orizont"
Vezi toate
banner creditex