Produsele media la această rubrică sunt realizate în cadrul proiectului „Integrarea Europeană ca idee națională cu potențial de consolidare a societății moldovenești”, sprijinit de Fundația Germană Hanns Seidel
Curtea Constituțională, integrarea europeană și lupta (geo)politică, OP-ED
Print Send by email
05:30, 09 Ian 2018
 

 
Concretizarea unor noi reguli de joc prin jurisprudența Curții a deschis „cutia pandorei” și a generat un exces de imprevizibilitate politică..


 

Dionis Cenușa
 

Începând cu 2009, influența Curții Constituționale asupra politicului moldovenesc a sporit substanțial. Curtea a reușit să se impună drept jucător activ în spațiul politic, deseori schimbând în mod radical traiectoria evenimentelor. Aportul Curții Constituționale la procesele politice din țară a crescut însă din contul descreșterii critice a ponderii celorlalte instituții de stat. Fiind într-o relație de subordonare oficială doar față de Constituție, Curtea a putut acționa fără niciun impediment de ordin politic. Astfel, aceasta a contribuit la redefinirea limbii române ca limbă de stat (2014, 2017), catalogarea forțelor ruse din regiunea transnistreană drept “forțe de ocupație” (2017) și chiar la promovarea inițiativei de includere a vectorului european în corpul Constituției (IPN, 18 Decembrie 2017).

Ca urmare a interpretărilor Curții din ultimii 8 ani au fost prevenite mai multe momente de criză politică, inclusiv în 2018, când președintele pro-rus Igor Dodon a fost suspendat temporar, în mod repetat, pentru refuzul de a accepta 5 miniștri și 2 vicepremieri noi. Pe de o parte, aceste interpretări au permis guvernelor pro-UE din perioada 2009-2017 să supraviețuiască în condiții de legitimitate austeră a forțelor politice de la guvernare și a unei corupții politice fără precedent. Pe de altă parte, au fost create precedente periculoase pentru funcționarea democratică a țării, indiferent de orientarea geopolitică a viitorilor guvernanți.

Prețul intervențiilor Curții, deseori controversate, se reflectă în intensificarea interesului forțelor politice de a-și instala persoane dominate de viziuni politice în funcțiile de judecători ai Curții (6 judecători). Adoptând decizii, care oarecum au favorizat unilateral partidele de la guvernare, unii judecători au fost percepuți ca entități apropiate de cercurile guvernării. Acest lucru se referă inclusiv la anteriorul Președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase (octombrie 2011-mai 2017), în prezent propus de către Vladimir Plahotniuc și Democrați pentru funcția de ministru al justiției. Ca reacție la suspendarea temporară repetată, președintele Dodon a exprimat deschis intenția de a schimba componența judecătorilor îndată după noile alegeri parlamentare, pentru a “repara” situația din Curtea Constituțională. Prin urmare, lupta pentru controlul asupra autorității constituționale va fi acerbă.

“Mâna invizibilă” a Curții Constituționale

Introducerea interimatului funcției de președinte de către Curte în 2010 a permis stoparea alegerilor anticipate, provocate în iulie 2009 și octombrie 2010 de imposibilitatea alegerii președintelui țării în Parlament. Adițional, Curtea a permis modificarea procedurii de alegere a președintelui, prevenind astfel alegeri noi și facilitând alegerea președintelui Nicolae Timofti în 2012. O altă intervenție cu impact major a fost decizia Curții din martie 2016 de a restabili mecanismul de alegere directă a președintelui țării (3DCFTAs.eu, Martie 2016). Deși a fost exclusă definitiv posibilitatea declanșării unor alegeri anticipate, cauzate de eșuarea parlamentarilor de a alege președintele țării, decizia Curții a redus presiunea politică din partea opoziției non-sistemice asupra Partidului Democraților, care din 2016 și-a extins monopolul politic asupra instituțiilor. În cel mai recent episod de interpretare a prevederilor constituționale, a fost deblocat un conflict politic între Președinția controlată de liderul nefoormal al Socialiștilor Igor Dodon și Guvern, controlat de către Democrații conduși de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Astfel, a fost creat precedentul interimatului temporar al funcției de Președinte. Prin urmare, în octombrie 2017, Guvernarea a reușit să suplinească funcția vacantă a Ministrului Apărării, iar pe 2 ianuarie 2018 a validat reînnoirea guvernului, suspendând a doua oară pe Președintele Dodon. Aceasta convine atât Democraților, cât și Socialiștilor. Astfel, primii găsesc o modalitate constituțională pentru a trece peste obstacolele procedurale dependente de președintele Dodon. Iar cei din urmă reușesc din nou să se victimizeze, relansând mesajele electorale folosite în 2016, pentru mobilizarea populației contra guvernării, calificate drept “euro-unioniste”, într-un an electoral.

Jurisprudența Curții a oferit soluții legale practice pentru remedierea rapidă a situațiilor de impas politic, iar forțele politice au început să apeleze tot mai des la acest instrument. Între 2013 și 2016, numărul de sesizări depuse la Curte s-a dublat sau chiar triplat comparativ cu perioada când Partidul Comuniștilor a dominat guvernarea (2001-2009). Aceasta denotă o încredere sporită a forțelor politice în puterea Curții, dar și o criză enormă a puterilor în stat (parlament, guvern, puterea judecătorească), atrofiate de fenomenul statului capturat (IPN, Mai 2017). (Vezi Tabelul de mai jos)

 

Tabel. Numărul sesizărilor depuse la Curtea Constituțională în perioada 2008-2016 și principalele dosare examinate

Anul

Numărul sesizărilor depuse

Dosare majore

2007

Nr. total – 31

Sesizări de interpretare a Constituției – 1

Sesizări pentru controlul constituționalității actelor - 27

-

2008

Nr. total – 24

Sesizări de interpretare a Constituției – 2

Sesizări pentru controlul constituționalității actelor  - 22

-

2009

Nr. total – 30

Sesizări de interpretare a Constituției – 6

Sesizări pentru controlul constituționalității actelor - 17

- Eliminarea restricțiilor pentru posesorii de dublă cetățenie, inclusiv cea română, de a deține funcții publice.

- Concretizarea conceptului de Președinte interimar al țării, funcție care poate fi exercitată de președintele parlamentului sau de prim-ministru, soldată cu combinarea funcțiilor de spicher și de președinte interimar de către Mihai Ghimpu.

2010

Nr. total – 48

Sesizări de interpretare a Constituției – 4

Sesizări pentru controlul constituționalității actelor – 29

-

2011

Nr. total – 39

Sesizări de interpretare a Constituției – 4

Sesizări pentru controlul constituționalității actelor – 21

Modificarea procedurii de alegere a Președintelui țării în Parlament, soldată cu alegerea lui Nicolae Timofti.

2012

Nr. total – 41

Sesizări de interpretare a Constituției – 3

Sesizări pentru controlul constituționalității actelor – 31

-

2013

Nr. total – 53

Sesizări de interpretare a Constituției – 7

Sesizări pentru controlul constituționalității actelor – 37

- Introducerea imposibilității de exercitare a atribuțiilor pentru prim-ministrul unui guvern demis pentru suspiciuni de corupție, soldată cu excluderea lui Vlad Filat din componența Guvernului.

- S-au creat premise pentru atribuirea limbii române statut de limbă de stat.

 

2014

Nr. total – 61

Sesizări de interpretare a Constituției – 6

Sesizări pentru controlul constituționalității actelor  - 49

Recunoașterea Declarației de independență drept parte integrantă a Constituției, prin care s-a confirmat apartenența Moldovei la spațiul valoric european.

2015

Nr. total – 59

Sesizări de interpretare a Constituției – 15

Sesizări pentru controlul constituționalității actelor – 29

-

2016

Nr. total – 163

Sesizări de interpretare a Constituției – 4

Sesizări pentru controlul constituționalității actelor – 30

Restabilirea alegerilor directe a Președintelui țării de către cetățeni, în rezultatul căreia a fost neutralizat mesajul opoziției, acompaniat de proteste în masă, privind organizarea unui referendum național pentru votarea directă a președintelui.

 

Curtea Constituțională și vectorul european

Deciziile Curții sunt la fel folosite pentru a consolida vectorul european al Moldovei de către Partidul Democrat. Până în prezent, Curtea a adoptat o serie de decizii care au o legătură directă cu integrarea europeană.

Primul pas a fost decizia din octombrie 2014, prin care Curtea a constatat constituționalitatea Acordului de Asociere dintre UE și Moldova, adoptat prin Legea nr. 112 din iulie 2014. Această decizie a constituit prima confruntare între elementele pro-ruse ale politicului moldovenesc și jurisprudența Curții. Aceeași decizie a stabilit că între Declarația de independență a țării din 27 august 1991 și Constituția țării există o interdependență, care face ca orientarea spre UE să fie un element component al identității constituționale a țării.

Al doilea pas al Curții în favoarea fixării integrării europene în construcția constituțională reprezintă decizia din decembrie 2017, care definește orientarea europeană al Moldovei ca principiu cu valoare constituțională. Astfel, este autorizată modificarea preambulului și articolelor 1 și 8 ale Constituției, prin care aspirațiile și integrarea europeană urmează să devină modus operandi al statului și întregii societăți.

Datorită altor interpretări ale Curții, precum cea din 5 ianuarie 2017, guvernarea obține dreptul de a adopta modificări la legislația mediatică pentru combaterea propagandei rusești, ocolind aprobarea președintelui Dodon. Asemenea măsuri sunt folosite de către Democrați pentru a-și atribui un soi de monopol asupra discursului pro-european, incitând antagonismele geopolitice în public.


Chiar dacă integrarea europeană constituie în sine un proces important, deși complicat, de modernizare a țării, tentativele de a o “constituționaliza” comportă riscuri majore într-o societate, fisurată de clivaje geopolitice. Pe de o parte, demersul de includere a integrării europene în Constituție este promovat de către unul din cele mai controversate forțe politice din Moldova. Aceasta descalifică inițiativă și pune în lumină negativă inclusiv adepții integrării europene. Pe de altă parte, acceptabilitatea integrării europene nu reprezintă majoritatea absolută a cetățenilor. Or, există partide politice pro-ruse capabile să câștige alegerile parlamentare (PSRM), iar autonomia găgăuză, raionul Taraclia, municipiul Bălți și regiunea transnistreană sunt populate de minorități, deși nenumeroase, extrem de sonore și puternic conectate cu spațiul valoric rus. Mai mult decât atât, între 300-500 mii de moldoveni sunt dependenți de piața de muncă din Rusia.

În loc de concluzii...

Relaționarea cu Curtea Constituțională le-a permis partidelor de la guvernare să compenseze propria lipsă de legitimitate și declin în sprijinul public. Forțele neparticipante la actul guvernării au căutat însă în Curte o instituție ce ar echilibra controlul Democraților asupra instituțiilor de stat, dar foarte rar au fost îndreptățite de către aceasta.

Rolul constructiv jucat de Constituție a perpetuat însă status-quo-ul politic, care în cele din urmă a subminat fundamentele democratice ale țării.

 

Este adevărat că Înalta Curte a fluidizat procesul politic. Dar concretizarea unor noi reguli de joc prin jurisprudența Curții a deschis „cutia pandorei” și a generat un exces de imprevizibilitate politică pentru durabilitatea guvernărilor posterioare.  

 
Dionis Cenușa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Mișcarea ,,PRO" europarlamentarele, parcusul europen și reunirea RM cu RomâniaConferințe IPN [HD] | Fiodor Ghelici: ,,Demisia Președintelui RM și alegeri parlamentre anticipate".
Conferințe IPN [HD] | ADEPT:  ,,Platform web a serviciilor  de gospodărie comunală din RM"Conferințe IPN [HD] | Traian Băsescu și Eugen Tomac: ,,Obiectivele  PMP în PE și relația cu RM"
Vezi toate
banner creditex