Produsele media la această rubrică sunt realizate în cadrul proiectului „Integrarea Europeană ca idee națională cu potențial de consolidare a societății moldovenești”, sprijinit de Fundația Germană Hanns Seidel
Stoparea asistenței europene versus votul uninominal în Moldova, OP-ED
Print Send by email
05:26, 08 Mai 2017
 

 

Incapacitatea opoziției de a asigura proteste pașnice, o comunicare coerentă acasă și cu toți partenerii occidentali, dar și o mobilizare a unei părți cât mai largi a societății, va permite guvernării conduse de democrați și opoziției parlamentare formate din socialiști să instituie votul uninominal într-o formă sau alta...


 

Dionis Cenușa
 

Guvernarea de la Chișinău este determinată să instituie votul uninominal integral sau măcar parțial cât mai repede și cu orice preț. Astfel, proiectul de lege care prevede modificarea legislației electorale, formulat de către Partidul Democrat, a fost votat în prima lectură, fiind în decurs de câteva ore introdus pe ordinea de zi, avizat și votat cu 52 de voturi. Același parcurs rapid l-a avut și proiectul privind votul mixt, care cuprinde diverse componente ale uninominalului. Cel din urmă, care aparține opoziției parlamentare (Partidul Socialiștilor), afiliat Președintelui Igor Dodon, a obținut 74 de voturi. Obiectivul maxim al Partidului Democrat era votul uninominal, iar obiectivul minim ar putea constitui în final sistemul mixt (combinația votării pe liste de partid și pe circumscripții uninominale). Doar prin modificarea procesului electoral partidul de la guvernare are posibilitatea de a-și asigura un loc în ecuația puterii, dar și suficientă imunitate pentru sistemul construit în jurul lui Vladimir Plahotniuc.

Votarea ambelor proiecte de lege a fost organizată cu câteva zile până la sosirea delegației Comisiei de la Veneția (9 mai), punând Consiliul Europei în fața faptului împlinit. Totodată, acțiunile tandemului Plahtoniuc-Dodon au loc la numai două zile de la declarația critică a popularilor și liberalilor europeni din 3 mai 2017. Cele două formațiuni pan-europene au avertizat autoritățile moldovenești cu stoparea finanțărilor europene, dacă sistemul electoral este schimbat fără sprijinul integral al opoziției și societății civile (EPP, Mai 2017).

Cu toate acestea, ajutați indirect de către opoziția formată din socialiști, democrații pedalează la fel de intens în direcția schimbării sistemului electoral, ignorând în mod deschis avertizările partidelor pan-europene.

“Blitzkrieg-ul” democraților

Opoziția extra-parlamentară a fost surprinsă în linii mari nepregătită. Mișcările guvernării au fost foarte bine sincronizate cu absența Maiei Sandu și a lui Andrei Năstase din țară. Aceștia s-au aflat la Bruxelles în ultimele zile, pentru a discuta, inclusiv la Parlamentul European, despre manifestările “statului capturat” din Moldova. În timp ce aceștia deplângeau fragilitatea democrației moldovenești, guvernarea a votat pentru inițiative care riscă să răspândească corupția politică și să submineze și mai tare procesul electoral. În consecință, cei doi lideri ai opoziției au pierdut un moment oportun pentru a mobiliza mai ușor protestele și a exercita presiune asupra guvernării.

Acțiunile guvernării au luat prin surprindere și o parte din societatea civilă (în jur de 20 de organizații), care la fel a fost depășită de tacticile democraților. Oricum, aceasta a reușit să reacționeze prompt cu un mesaj dur calificând votarea celor două proiecte de legi drept o lovitură contra statul de drept și o deviere de la angajamentele țării față de partenerii externi (IPN, Mai 2017).

Aparent, o altă parte a societății civile (peste 40 de organizații) a fost pregătită pentru o asemenea turnură politică. Aceasta s-a poziționat în favoarea votului uninominal, adresând un mesaj de susținere pentru votul uninominal instituțiilor europene și Ambasadei SUA. Mesajul dat este departe de a fi  neutru din punct de vedere politic. Or, printre cele 41 de organizații semnatare se numără organizația girată de către liderul democraților Vladimir Plahotniuc (Asociația Oamenilor de Afaceri din Moldova), care de fapt este principalul promotor al votului uninominal.

Cea mai dificilă sarcină a guvernării este de a dezorienta partenerii europeni, anulând sau diminuând presiunea din exterior. De aceea, participarea opoziției parlamentare și a societății civile alternative a devenit crucială pentru democrați în promovarea votului uninominal, integral sau parțial. În acest fel, democrații vor să dilueze critica exponenților europeni (partidele pan-europene etc.). Celor din urmă le este indusă ideea că pe lângă PAS și Platforma DA există și altă opoziție sau reprezentanți ai societății civile care sprijină hotărât votul uninominal. Astfel, democrații vor să facă inevitabilă schimbarea sistemului electoral, iar sistemul mixt să devină soluția cea mai acceptabilă. Propunând o soluție consensuală, generată artificial prin tehnici politice, democrații vor să dezarmeze criticile lansate de către exponenții europeni, inclusiv avertismentele legate de stoparea finanțării.

Suspendarea asistenței europene versus votul uninominal

Discuțiile despre votul uninominal au absorbit atenția exponenților europeni cu privire la Moldova din ultimul timp. Popularii și liberalii europeni au promis inclusiv să ceară instituțiilor europene să stopeze asistența, dacă votul uninominal va fi instituit fără să existe o susținere largă din partea opoziției și a societății civile. Cu toate acestea, democrații nu vor să abandoneze nicidecum planurile sale. Aceasta denotă că ei au calculat posibilele riscuri și avantaje sau că înțeleg destul de bine procesele din cadrul UE, fie ambele luate împreună.

În primul rând, democrații au contribuit conștient la un soi de demonizare a votului uninominal, astfel ca sistemul mixt, propus de către socialiști și votat în prima lectură, să fie tolerat în cele din urmă. Chiar și avertismentele partidelor pan-europene sunt condiționate strict de votul uninominal, ceea ce le ușurează democraților drumul pentru a modifica sistemul existent cu unul mixt, care la fel conține elementul uninominal.

Alt doilea aspect de care democrații au ținut cont în raport cu UE este faptul că asistența financiară nu poate fi stopată nici repede și nici ușor. Înghețarea asistenței bugetare directe către Moldova din 2015 a implicat mai multe instituții europene și a fost declanșată de furtul din sistemul bancar. Pe lângă concluziile negative ale Consiliului UE (din februarie 2015), Comisia Europeană a ridicat gradul de risc pentru Moldova, a cerut o monitorizare mai intensă a țării și abia în iulie 2015 a comunicat oficial despre suspendarea asistenței până la semnarea unui acord cu FMI (IPN, Septembrie 2016). Deci, o eventuală tentativă de a stopa asistența macrofinanciară ar putea dura în timp. Acest detaliu relaxează partidul de la guvernare, care adițional mai are acces la împrumuturile de la FMI. Până a insista pe sistemul uninominal, democrații au creat însă percepția că implementează reformele, solicitate de către UE (IPN, Aprilie 2017). Rezultatele reale ale reformelor sunt neuniforme și deloc univoce, UE invocând probleme la capitolul bunei guvernări, integrității judecătorilor și a combaterii corupției (IPN, Martie 2017), iar FMI-ul relatând progrese în unele reforme structurale (FMI, Mai 2017). Aceste circumstanțe creează un fon protector pentru democrați, datorită căruia aceștia speră să evite înrăutățirea dialogului cu UE și respectiv înghețarea asistenței pentru Moldova.

Totuși, eurodeputatul român Siegfried Mureșan a insistat ca un mecanism de condiționalități stricte, măsurabile și verificabile să fie încorporat în memorandumul de înțelegere pregătit de către Comisia Europeană pentru cele 100 milioane EUR, disponibile pentru Moldova în perioada 2017-2018 (Parlamentul European, Aprilie 2017). Una din precondițiile specificate în viitorul memorandum ține de asigurarea unui sistem multipartinic, ceea ce reflectă problematica electorală. Dar nu este clar dacă Comisia Europeană va putea lega tentativa democraților de a schimba sistemul electoral cu neîndeplinirea condițiilor pentru obținerea asistenței macrofinanciare.

Nu în ultimul rând, realitățile interne (alegerile din Franța, Ungaria, Polonia) și externe (criza politică din Macedonia, Siria, Ucraina) ale UE sunt extrem volatile și imprevizibile. Aceasta duce la o atenție mai redusă pentru dosarele mai puțin intense, cum ar fi cel privind votul uninominal promovat de către partidul lui Vladimir Plahotniuc, pentru a se salva la următoarele alegeri.

În loc de concluzii…

Vecinătatea europeană este atât de instabilă, iar UE este încă insuficient de abilă pentru a anticipa situațiile de criză și ceea ce le poate provoca. Anumite corecții vor avea loc dacă UE va implementa corespunzător politica de vecinătate revizuită. Până atunci, UE pare să acționează deseori în calitate de “pompier” în vecinătatea sa. O situație similară s-a întâmplat în cazul furtului din sistemul bancar moldovenesc din perioada 2012-2014.

Dacă opoziția extra-parlamentară reușește să se mobilizeze pentru a protesta masiv, exercitând presiuni concertate asupra puterii împreună cu exponenții activi ai societății civile, atunci atenția UE se poate îndrepta spre Moldova. Starea de urgență devine un element crucial pentru a nimeri în vizorul UE, la fel cum și dedicarea cetățenilor. Or, de ce UE ar trebui să fie mai puternic interesată în Moldova, decât proprii săi cetățeni?

Incapacitatea opoziției de a asigura proteste pașnice, o comunicare coerentă acasă și cu toți partenerii occidentali, dar și o mobilizare a unei părți cât mai largi a societății, va permite guvernării conduse de democrați și opoziției parlamentare formate din socialiști să instituie votul uninominal, într-o formă sau alta.

 
Dionis Cenușa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Consiliul de Presă

Start Votare pentru Candidații la Premiul Național de Etică și Deontologie Jurnalistică 2018!

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Live streamConferințe IPN [HD] | Concluzii după Congresul Mondial al Familiei
Conferințe IPN [HD] | Organizarea unei Adunări consultativeConferințe IPN [HD] | Liceul Teoretic ,,Orizont"
Vezi toate
banner creditex