Produsele media la această rubrică sunt realizate în cadrul proiectului „Integrarea Europeană ca idee națională cu potențial de consolidare a societății moldovenești”, sprijinit de Fundația Germană Hanns Seidel
Stabilitatea politică – prioritatea priorităților pentru 2014
Print Send by email
05:50, 31 Ian 2014

Analiză IPN: Prioritățile anunțate de anumiți factori politici pentru anul 2014 poartă încărcătură electorală. Alegerile parlamentare anunțate pentru sfârșitul anului vor avea o mare încărcătură geopolitică. Aceasta, la rândul său, comportă provocări și pericole importante.
---


Săptămâna trecută, mai mulți actori politici și-au făcut publice prioritățile pentru anul curent, 2014. De exemplu, premierul Iurie Leancă a discutat despre prioritățile de pe agenda europeană a Republicii Moldova cu ambasadorii statelor-membre UE și al SUA, liderul PLDM, Vlad Filat, a vorbit despre prioritățile formațiunii sale, care sunt de luat în seamă pentru că este partidul cu pondere parlamentară suficient de mare în coaliția de guvernământ, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei a prezentat prioritățile de pe segmentul său ș.a.m.d. În sens politic, prioritățile au statut de angajamente sau promisiuni politice, iar într-un an electoral, cum este anul acesta, chiar statut de promisiuni electorale, care urmează să responsabilizeze atât aspiranții la putere, cât și alegătorii în ziua prezentării la urnele de vot. De aici și interesul special pentru ceea ce se declară a fi prioritar  în 2014, precum și pentru ceea ce nu se declară, dar urmează a fi.

Priorități declarate

În mod logic pentru promotorii cursului european al Republicii Moldova, prioritare sunt declarate acțiunile care urmează să asigure finalitate unor proiecte importante, inițiate anterior pe acest segment. În mod firesc, din punctul de vedere al beneficiilor politice, urmărite de forțele pro-europene, în topul priorităților nimerește legiferarea regimului liberalizat de vize, în urma căreia moldovenii vor putea circula fără vize în Europa. Se spune, destul de  tranșant și de la toate nivelele, că regimul respectiv ar putea fi obținut chiar în câteva luni, până în vară. Dacă va fi așa, și, în special, dacă va fi foarte curând, această prioritate realizată ar putea deveni un atu în plus pentru actuala guvernare din perspectiva alegrilor din toamnă. Atuul ar putea crește în importanță și mai mult, dacă, pe de altă parte, Federația Rusă va înăspri și mai mult regulile de intrare în țară, inclusiv sau, eventual, în special, pentru moldoveni. Volens-nolens, o parte dintre moldovenii obișnuiți cu călătoriile într-o singură direcție, cea estică, se vor vedea „împinși” să-și schimbe preferințele, dar și să cunoască mai îndeaproape viața europenilor, s-o compare cu cea a „esticilor”, iar asta ar putea influența migrația opțiunilor electorale dinspre Est spre Vest. Poate că de aici poate începe transformarea vehiculatului fenomen de întoarcere masivă a moldovenilor din Rusia acasă dintr-o sperietoare într-un avantaj pentru actuala guvernare.

Prin aceeași prismă pot fi privite și alte priorități anunțate care se referă direct la procesul de integrare europeană a țării, inclusiv semnarea și ratificarea Acordului de Asociere cu UE, care cuprinde și Acordul de liber schimb. Contează mult ca acestea să se întâmple cât mai repede, pentru ca populația în întregime, dar și categorii aparte de populație – oamenii de afaceri, studenții, părinții și copiii moldovenilor stabiliți deja în Vest la muncă sau cu traiul ș.a. – să aibă timp și posibilitate de a se convinge, pe propria experiență, de beneficiile oferite de opțiunea europeană. Mai mult, prin aceeași prismă trebuie privite și multe, dacă nu chiar toate prioritățile „interne”, care, doar formal, par să nu aibă legătură cu vectorul extern al țării. Toate trebuie realizate la timp și în volume suficiente, astfel încât să fie resimțite la modul real de cât mai mulți oameni. Aceasta se referă și la îmbunătățirea justiției (ca să nu folosim cuvântul „reformă”), și la îmbunătățirea educației, și la majorarea, reală și semnificativă, a pensiei, și la crearea locurilor de muncă, și la modernizarea infrastructurii etc. Sunt sarcini grele, dar, pe de o parte, sunt asumate benevol, pe de alta, doar realizarea acestor promisiuni, asigură accederea la râvnitul, nu impusul din afară, statut de guvernant.

Priorități deduse

Doar realizarea, sinceră, nu de ochii lumii, nu în interese de partid sau corporative, a priorităților menționate, oferă guvernaților posibilitatea de a face față unei alte priorități care, după importanță, le depășește pe multe, dacă nu chiar pe toate luate împreună. Realizările respective, reale, pot servi drept unica temă de discuție credibilă în preconizata de către guvernare comunicare cu populația privind prioritățile căii europene de dezvoltare a țării în raport cu cea euroasiatică, drept unic argument prin care oamenii pot fi convinși să voteze opțiunea europeană în cadrul alegerilor parlamentare din toamnă, care vor avea încărcătură eminamente geopolitică. Doar prin argumente de acest gen poate fi destrămat un fenomen paradoxal care are anumite tangențe cu fantasticul, înrădăcinat foarte adânc în mentalitatea moldovenească, în mare parte, post-sovietică.

Altfel este destul de greu să-ți explici de ce, pentru o parte mare din moldoveni nu contează aproape de loc faptul că, până acum, Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova circa 100 de milioane de euro doar în calitate de asistență, ceea ce constituie cea mai mare asistență pe cap de locuitor, pe care a oferit-o vreo unei țări din afară? Nu discutăm aici de creditele venite din Europa și, în general, din Occident, care, deși totdeauna performante, oricum, trebuie întoarse. Sunt bani reali, asistență reală, cu suficient de multe rezultate vizibile sub formă de drumuri noi, centre de sănătate, școli, grădinițe, centrale termice, susținere bugetară pentru plata salariilor și pensiilor etc. Estul, în schimb, a promis o singură dată, demult, pe timpul guvernării comuniste, o jumătate de miliard de dolari, și acela sub formă de credit, pe care s-a răzgândit ulterior să-l dea. A dat, în schimb, câteva embargouri de atunci, care au spulberat zeci și sute de milioane în monedă moldovenească și valută străină. A susținut direct și indirect, cu multe miliarde în monedă străină și sprijin politic, administrația secesionistă din regiunea transnistreană a Moldovei, contribuind la perpetuarea în timp a gravei probleme teritoriale a țării. Pentru unii moldoveni contează mai mult că Uniunea Euroasiatică, inexistentă și nu se știe când și dacă va exista, le poate da gaze mai ieftine. Le poate, dar încă niciodată nu le-a dat, le poate da, dar le și poate lua oricând îi este voia cuiva. S-ar părea că preferințele politice și geopolitice ar trebui să fie evidente. Dar nu sunt pentru toată lumea. Realizarea priorităților anunțate de guvernați, care să facă viața mai bună sub toate aspectele, la modul real și pentru cât mai multă lume, este unica soluție prin care poate fi schimbată această optică suficient de deformată din capul suficient de multor moldoveni. Doar umplută cu argumente de acest gen are șanse să obțină rezultate mișcarea, care se vrea populară, de informare a populației privind integrarea europeană a țării, anunțată de anumite forțe politice.

Priorități nedeclarate, deocamdată

Însă există, cel puțin, o prioritate neformulată, deocamdată, în mod oficial, dar foarte necesară, inclusiv pentru realizarea tuturor celorlalte priorități. Cel puțin, până la alegerile parlamentare, țara are nevoie ca de aer de stabilitate politică. Este o sarcină grea, pentru că în ultimii ani nu am prea avut parte de ea și din această cauză s-au pierdut foarte multe lucruri, dar cu atât mai necesară este de atins. În raport cu coaliția de guvernare, stabilitatea are două aspecte: internă și externă.

Sub aspect intern, Coaliția Pro Europeană nu are dreptul să se auto-explodeze, cum s-a mai întâmplat în câteva rânduri, cu toate tentațiile firești și mai puțin firești ale componentelor ei. Poate că ar trebui oficializat și anunțat public un moratoriu asupra acțiunilor unilaterale care ar putea provoca deranjuri mari în acest sens. Poate că acel moratoriu ar trebui să asigure abținerea, cel puțin până la alegeri, de la acțiuni care ar putea afecta imaginea CPE în ansamblu sau a componentelor sale, gen Banca de Economii sau Aeroportul Internațional, ca să nu căutăm exemple mai îndepărtate. Sau acțiuni care ar putea face mai vulnerabili și mai șantajabili liderii formațiunilor respective unul în raport cu altul sau în raport cu forțe din afară. În caz contrar, nu va ajuta nici realizarea celorlalte priorități, dacă am putea presupune că vor fi realizate în asemenea condiții. Semne de îngrijorare în acest sens încep a se aduna, dacă ținem cont de anumite disensiuni formulate deja, inclusiv, atitudinea diferită față de sistemul electoral mixt, data viitoarelor alegeri parlamentare etc.

Pericole mari prezintă realele și eventualele provocări din afară, care pot afecta stabilitatea guvernării, dar și stabilitatea politică a țării în ansamblu. Semnificația cuvântului „extern” include în acest caz provocări care pot fi generate din afara alianței de guvernământ, dar și din afara Republicii Moldova. Situația din regiunea autonomă cu populație preponderent găgăuză pare să fie un exemplu elocvent de astfel de provocări bicefale, iar capacitatea de depășire a complicațiilor grave, provocate de referendumurile desfășurate de către autoritățile regionale duminica viitoare, în pofida voinței centrului, va deveni pentru guvernarea de la Chișinău un test important de capacitate în menținerea stabilității.

De asemenea, situația post-referendum va arăta destul de clar și destul de repede care sunt adevăratele scopuri ale politicienilor din UTA Găzăuzia și dacă ei se conduc, așa cum declară, doar de interesele populației din regiune sau sunt conduși din afară. Dacă ambele părți se vor limita la constatarea faptelor împlinite sub forma referendumurilor contestate, de altfel, printr-o decizie judecătorească nedifinitivă, vom avea un tablou în Republica Moldova. Iar dacă organizatorii referendumurilor vor utiliza rezultatele acestora pentru escaladarea evenimentelor, vom avea cu totul altă situație. Sper mult să nu se confirme zvonurile, apărute recent, precum că în regiune se concentrează deja reprezentanți ai unor forțe radicale din străinătate, cunoscuți, sub numele de „cernosotențî”, încă din perioada anterioară conflictului transnistrean și a celui din sudul republicii în vremea destrămării Uniunii Sovietice. Sper mult să nu se confirme și pronosticurile potrivit cărora cursul european al Republicii Moldova poate fi deturnat aproape în exclusivitate printr-o mare destabilizare politică cu sau fără vărsare de sânge. Ar trebuie să însușim mai repede cu toții lecțiile pe care le oferă situația din Ucraina vecină, care arată că oricând se pot găsi forțe interesate pentru care vărsarea de sânge și jertfele omenești sunt doar mijloace de atingere a scopurilor.

Valeriu Vasilica, IPN


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

[imas]

Dinamica percepțiilor cu privire la mediul social, economic și politic

Proiectul MAC-P

Suport în valoare de circa 7,2 milioane de lei pentru producătorii agricoli din Republica Moldova

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Agenția de inspectare și restaurare a monumentelorConferințe IPN [HD] | Impactul Rezoluției Parlamentului European din 14.11.2018
Conferințe IPN [HD] | Dinamica percepțiilor cu privire la mediul social, economic și politic din RMConferințe IPN [HD] | Proiectul internațional HydroEcoNex BSB165
Vezi toate
banner creditex