Prima evaluare cuprinzătoare a coridoarelor comerciale ale Moldovei, realizată cu sprijinul USAID
Print Send by email
11:58, 19 Iul 2018

Majoritatea comerțului internațional este efectuat în cadrul coridoarelor – rute particulare pe care mărfurile sunt transportate pe cale terestră, maritimă sau aeriană. Realizarea comerțului prin intermediul coridoarelor permite aplicarea economiilor de scară, obținerea efectelor de rețea și organizarea adecvată a resurselor pentru îmbunătățirea sectorului transporturilor. Programul pentru Reforme Structurale în Moldova a realizat, cu sprijinul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), un studiu prin care a evaluat coridoarele comerciale ale Republicii Moldova. Cercetarea denotă existența unui șir larg de probleme care afectează timpul și costul de transportare a mărfurilor de către comercianții și transportatorii moldoveni. Întârzierile la punctele de trecere a frontierei afectează în mod negativ performanța coridoarelor comerciale și într-un final fluxurile comerciale.





Moldova nu are ieșire la mare, ci doar un singur port la Giurgiulești

La evenimentul de prezentare a studiului, care a avut loc pe 18 iulie, Douglas Muir, director de program, a menționat că, în cadrul efectuării cercetării, au fost realizate interviuri, au fost colectate date, experții au efectuat un șir de vizite la punctele de traversare a frontierei și nu doar în Republica Moldova, dar și în statele vecine. Potrivit lui, atunci când vine vorba despre coridoarele comerciale ale Republicii Moldova, se constată că țara are o vecinătate destulă dificilă, iar printre problemele principale este menționat faptul că nu are ieșire la mare, ci doar un singur port la Giurgiulești. Și deși sunt utilizate și porturile din Constanța sau Odesa, acestea aparțin altor state. O altă problemă ține și de regiunea transnistreană, pentru că s-a constat că circulația mărfurilor în partea de est a țării se ciocnește de anumite complicații.

Expertul a menționat și un alt aspect legat de frontiera cu România, deoarece este vorba nu doar despre un hotar cu statul vecin, ci și un hotar extern al Uniunii Europene. Or, frontierele externe ale UE diferă de majoritatea frontierelor naționale, reprezentând poarta de acces spre o regiune de 28 de țări cu o populație de peste jumătate de miliard de oameni. Douglas Muir a punctat printre probleme și starea proastă a drumurilor atât spre frontieră spre UE, cât și spre Ucraina. Acest fapt împiedică activitatea comercială, mai ales pentru anumite produse.

În Moldova, coridoarele comerciale sunt utilizate pentru transportarea atât a încărcăturilor naționale, cât și a celor de tranzit, inclusiv legături rutiere și feroviare, precum și căi navigabile interioare, iar rutele marfare aeriene pornesc sau sfârșesc, de obicei, din în principalele centre economice ale țării, Chișinău și Bălți, spre sau din centrele economice precum București, Germania de sud, Milano și Moscova, dar și porturile regionale, inclusiv Odesa, Cernomorsk, Giurgiulești și Constanța, de unde sunt transportate spre destinații finale. Totuși, transportul rutier cuprinde cea mai mare parte a comerțului din Moldova, determinând sistemul rutier și punctele de trecere a frontierei terestre drept cele mai importante coridoare comerciale ale Moldovei.


Timpul costă bani

Kristen Hartpence, specialist logistică, Nathan Associates, a spus că timpul costă bani și în procesul evaluării a devenit clar faptul că perioada de timp petrecută la frontierele Moldovei, în special la hotar cu România, poate presupune întârzieri substanțiale. Expeditorii și transportatorii au menționat în repetate rânduri că au nevoie de una-trei zile pentru a traversa punctul de frontieră Leușeni-Albița. Întârzieri au fost raportate și referitor la punctul Sculeni și la hotarul de nord cu Ucraina. În general, transportatorii au menționat că perioada de trecere a hotarului este mai bună la Tudora-Starokazacie, care de obicei durează în jur de trei ore.

Totodată, există dovezi empirice, conform cărora probleme se atestă atât la nivelul autorităților vamale, cât și la cel al poliției de frontieră din România. Poliția de frontieră română reține în mod regulat vehicule în zona de „pământ al nimănui”, fapt ce aduce întârzieri semnificative fără a afecta statisticile oficiale din partea românească. O parte a problemei e generată de faptul că aceasta este o frontieră a Uniunii Europene.

În cercetare se menționează că întârzierile la frontieră sporesc perioada de tranzit, reduc fiabilitatea coridoarelor și generează impact indirect asupra costurilor de transport din cauza utilizării reduse a camioanelor. Astfel de întârzieri au un impact deosebit de negativ asupra mărfurilor sensibile la factorul de timp, inclusiv mărfurile cu valoare adăugată, cum ar fi piesele auto și produsele perisabile sau fructele și legumele. Aceste două sub-sectoare sunt cu potențial deosebit de promițător pentru creșterea exporturilor pe termen lung.

Kristen Hartpence a spus că o altă problemă ține de accesul la informație și lipsa sistemelor informaționale, or, în mediul de afaceri modern, sistemele și rețelele informaționale joacă un rol esențial în contextul eficienței și, respectiv, rentabilității coridoarelor comerciale și performanței logistice. Kristen Hartpence a precizat că lipsa unor astfel de sisteme, împreună cu alte ineficiențe ale pieței, poate duce la apariția problemelor de informație asimetrică, care, la rândul lor, influențează timpul și costul efectuării comerțului. De asemenea, limitează capacitățile comercianților de a intra pe piețe noi. 

Infrastructura necesită reabilitare urgentă

Studiul denotă că starea generală a infrastructurii de transport din Moldova, în mare parte, este neadecvată și necesită reabilitare urgentă, în special din cauza amânării lucrărilor de întreținere. Autorii cercetării au constatat că multe drumuri din Moldova necesită reabilitare, iar în unele zone este necesară o infrastructură rutieră complet nouă – de la drumuri până la rute de ocolire – pentru a permite eficientizarea traficului, de exemplu, prin utilizarea drumurilor de ocolire pentru a evita tranzitul prin sate.

În opinia experților, calea ferată se confruntă cu nevoi semnificative de întreținere și reabilitare a căilor ferate și de îmbunătățire a parcului. Totodată, terminalul cargo al Aeroportului Internațional Chișinău necesită modernizarea semnificativă pentru a face față transportului de mărfuri, în special cele cu valoare adăugată sau perisabile. Cele două aeroporturi din zona Bălți nu sunt pregătite pentru a face față traficului în condițiile actuale, fiind necesare studii de fezabilitate. Ambele aeroporturi atestă necesități de investiții semnificative – de la iluminarea pistei până la construcția pistelor sau a terminalelor noi etc.

Paul E. Kent, vicepreședinte senior, Nathan Associates, a menționat că elaborarea unei infrastructuri eficiente asigură o conexiune mai bună. De asemenea, este necesară asigurarea unei transparențe mai mari cu privire la coridoarele comerciale ale Republicii Moldova și cu privire la funcționalitatea acestora. Acest lucru va atrage mai multe investiții din afară, pentru că de multe ori persoanele străine interesate sunt nevoite să apeleze  la serviciile unui jurist pentru a se informa cu referire la deschiderea unei afaceri.

Factori determinanți și acțiuni strategice

Studiul include și o strategie propusă Moldovei pentru îmbunătățirea performanței sectorului logistic. Strategia include șapte factori strategici determinanți, obiectivele și acțiunile asociate. Factorii determinanți includ îmbunătățirea eficienței instituționale a sectorului logistic, dar și asigurarea implementării unor politici de susținere a sectorului, a cadrului legislativ și de reglementare. De asemenea, este vorba despre dezvoltarea unei infrastructuri eficiente și productive, despre dezvoltarea unui sistem logistic eficient de transport, despre facilitarea finanțării durabile, dar și promovarea sectorului logistic.

Aurelia Ieșeanu, director adjunct de program, a declarat că Republica Moldova ar trebui să ia în considerare elaborarea unui plan general de logistică a transportului de marfă, care să cuprindă o serie de studii de fezabilitate și opțiuni de finanțare, care să sprijine Guvernul, instituțiile internaționale de finanțare și potențialii investitori privați în procesul de prioritizare a proiectelor. Studiul denotă că Republica Moldova trebuie să depună eforturi pentru a spori utilizarea fondurilor din sectorul privat și a parteneriatului public privat, inclusiv asigurarea caracterului deschis și complet al procedurilor de achiziție și a supravegherii adecvate a achizițiilor publice.

Potrivit unei alte recomandări, investițiile în infrastructură ar trebui să urmărească, în primul rând, îmbunătățirea accesului la principalele puncte de traversare a frontierei și în porturi. În opinia experților, odată ce coridoarele comerciale importante vor avea o infrastructură adecvată, a doua etapă ar trebui să prevadă îmbunătățirea accesului la punctele de trecere secundare în scopul atenuării situației de congestionare.

Studiul – o radiografie a coridoarelor comerciale cu soluții pentru a obține performanțe

În cadrul evenimentului de prezentare a studiului, ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit, a declarat că Republica Moldova are o poziționare geografică favorabilă, situându-se la hotar atât cu economii și piețe tradiționale, cât și cu cea mai mare piață de desfacere, cea a Uniunii Europene. Totuși, faptul că Moldova dispune de acces restricționat la mare generează mai multe provocări pentru economia națională. Potrivit ambasadorului, sunt necesare soluții optime pentru comerțul cu țările din regiune, dar și cu țări aflate la mii de kilometri distanță. Pe parcursul mai multor ani, Guvernul SUA a susținut dezvoltarea în Republica Moldova a produselor cu valoare adăugată, în special vinurile, textilele, produsele agricole, precum struguri de masă și pomușoare.

„Or, pentru a fi exportate, aceste mărfuri necesită parcurgerea unor coridoare comerciale cu transport auto, feroviar sau maritim și adesea aceste coridoare înregistrează mai multe probleme. Astfel, USAID a decis realizarea unui studiu de evaluare a coridoarelor comerciale ale Moldovei. Este un studiu inedit care vă va oferi mai multe soluții practice pentru a îmbunătăți performanțele coridoarelor comerciale, vor reduce costurile, dar, cel mai important, pentru a crește competitivitatea produselor moldovenești pe piețele internaționale”, a mai spus James Pettit.

Iuliana Drăgălin, secretar de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii, a menționat că studiul reprezintă o radiografie atât a coridoarelor comerciale, cât și a nivelului de facilitare a comerțului. Acesta oferă autorităților pârghiile necesare pentru elaborarea și implementarea unor politici și acțiuni eficiente care vor îmbunătăți situația din domeniul infrastructurii, serviciilor de transport și logisticii. „Scopul nostru este să dezvoltăm în Moldova un sistem de transport și logistică modern, care va atrage mai multe investiții în domeniu și va contribui la crearea mai multor locuri de muncă pentru cetățeni”, a precizat Iuliana Drăgălin.

Directorul adjunct al Serviciului Vamal, Iurie Ceban, a spus că acest studiu este de maximă importanță pentru domeniul de facilitare a comerțului. „Aș vrea să menționez conlucrarea noastră eficientă la realizarea acestui studiu, care s-a materializat prin vizitele echipelor de experți în cadrul posturilor vamale și dialogul intens cu factorii de decizie din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal. Serviciul Vamal a luat cunoștință de studiul elaborat și vrem să mulțumim pentru munca asiduă depusă și problemele abordate, dar nu în ultimul rând pentru recomandările formulate. Acestea vor servi un argument în plus în relațiile noastre cu partenerii de dezvoltare și eventualii donatori”, a mai spus Iurie Ceban.

---

În perioada de patru ani de implementare – septembrie 2017-septembrie 2021, Programul pentru Reforme Structurale în Moldova, finanțat de USAID, va sprijini Guvernul Republicii Moldova în procesul de integrare a țării în sistemele comerciale regionale și mondiale. Programul va contribui la îndeplinirea de către Moldova a angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere cu UE, care cuprinde Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, precum și cele prevăzute de noul Acord de Facilitare a Comerțului cu Organizația Mondială a Comerțului. Programul va contribui la promovarea produselor moldovenești pe piețe mai mari și mai dinamice prin multiple acțiuni, pornind de la simplificarea condițiilor legale și de reglementare în vederea susținerii creșterii și modernizării afacerilor până la eficientizarea și facilitarea canalelor de comerț și logistică ale Moldovei.

Elena Nistor, IPN


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS