COMUNICATE DE PRESĂ

Print Send by email

Plățile informale din școli au crescut de două ori pe parcursul ultimilor ani

CHIȘINĂU, 31/10/2018: Circa 1131 milioane lei reprezintă volumul plăților informale în școli pentru anul 2017, de două ori mai mult decât în anul 2015, constituind 17 la sută în raport cu bugetul alocat învățământului general de către stat. Acestea sunt cifrele prezentate astăzi în cadrul unui studiu sociologic cu genericul ”Etica și integritatea academică în învățământul general. Plățile informale în școli”. Studiul a fost realizat de către Institutul de Politici Publice, în parteneriat cu Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA”, cu susținerea financiară a Programului de Sprijinire a Educației al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă prin intermediul Fundației Soros-Moldova.

Autorii studiului și-au propus să analizeze fenomenul plăților formale și informale achitate de către părinți în instituțiile de învățământ general și să determine impactul noului cadru normativ-juridic din domeniul educației asupra fenomenului în cauză. Noul Cod al Educației, intrat în vigoare la sfârșitul anului 2014, conține prevederi explicite referitoare la integritatea academică și la comportamentul etic, cerute atât de la cadrele didactice și manageriale, cât și de la părinți. Pe lângă aceasta, cu un an mai târziu a intrat în vigoare Codul de etică.

Au devenit oare cadrele didactice și manageriale imune și intolerante față de fenomenele de corupție academică, de nerespectare a eticii și integrității academice? Se mai atestă încă în rândul părinților tendința de a substitui propria participare la viața școlii prin efectuarea unor plăți, formale sau informale, legale sau la limita legalității, din propria inițiativă sau solicitate de școli? Răspunsurile la aceste întrebări ne-am dorit să le aflăm prin realizarea acestui studiu care, cu regret, ne arată că odată cu intrarea în vigoare a noilor acte normativ-juridice, fenomenul plăților informale a trecut în zona gri”, a declarat Anatol Gremalschi, unul dintre autorii studiului, expert în politici educaționale de la Institutul de Politici Publice.

Dacă în anul 2015 doar 6% dintre părinți refuzau să răspundă la întrebările privind achitarea sau neachitarea unor astfel de plăți, în anul 2018 această pondere a crescut până la 34%. Fiecare al treilea părinte se teme că neachitarea plăților cerute de școală va avea repercusiuni negative asupra propriului copil.

Circa jumătate dintre părinți afirmă că plățile din școli reprezintă pentru familiile lor o povară financiară. Cealaltă jumătate declară că astfel de plăți sunt acceptabile pentru ei, unii părinți fiind gata să plătească și mai mult. Cel mai des, părinții plătesc informal din propria inițiativă (cca 25% din numărul de respondenți). În cazul părinților care nu plătesc din propria inițiativă, plățile informale sunt solicitate de către cadrele didactice (cca 12% dintre respondenți au afirmat acest lucru), de comitetele părinților (cca 17%), de directorii de școli (cca 3%).

În afară de reparații și procurarea de bunuri pentru școală, principalele destinații ale plăților informale sunt taxa de înregistrare la instituție, suplinirea salariilor cadrelor didactice, ore suplimentare, cadouri pentru profesori ș.a., care sunt plăți interzise în mod explicit de Codul de etică al cadrelor didactice. Fiecare al zecelea părinte percepe plățile suplimentare ca un mijloc de a atrage favoruri academice (note mai bune, participare la concursuri, diplome de merit, atenție sporită din partea cadrelor didactice etc.) pentru propriul copil.

Potrivit lui Anatol Gremalschi, simpla intrare în vigoare a Codului Educației și a Codului de etică al cadrului didactic nu prea poate schimba situația: ”E nevoie de operaționalizat aceste prevederi prin activități de informare și de educare care, în cele din urmă, vor descuraja colectarea de plăți atât formale, cât și informale, și vor duce la creșterea gradului de participare a părinților în viața școlii”.

Rezultatele studiului sunt reprezentative la nivel național cu o eroare de ±4% și sunt comparabile cu cele ale studiilor similare, efectuate în anii 2006 și 2012.

Studiul poate fi consultat pe pagina www.ipp.md, la rubrica "Publicații".

Această activitate este realizată în cadrul proiectului “Consolidarea colectivităților școlare: creșterea rolului părinților și comunităților în guvernarea educației 2018”, implementat de Institutul de Politici Publice cu suportul financiar al Programului de Sprijinire a Educației al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă în cadrul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova.

 


DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire


 


ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

[imas]

Dinamica percepțiilor cu privire la mediul social, economic și politic

Proiectul MAC-P

Suport în valoare de circa 7,2 milioane de lei pentru producătorii agricoli din Republica Moldova

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Impactul Rezoluției Parlamentului European din 14.11.2018Conferințe IPN [HD] | Dinamica percepțiilor cu privire la mediul social, economic și politic din RM
Conferințe IPN [HD] | Proiectul internațional HydroEcoNex BSB165Conferințe IPN [HD] | Apelul activistuli civic Andrei Donica
Vezi toate
banner creditex