COMUNICATE DE PRESĂ

Print Send by email

Notă de poziție: Noile modificări la Legea cetățeniei Republicii Moldova - un risc de legalizare a mijloacelor financiare de origine frauduloasă



Notă de poziție: Noile modificări la Legea cetățeniei Republicii Moldova - un risc de legalizare a mijloacelor financiare de origine frauduloasă



În decembrie 2016, un grup de deputați în frunte cu Andrian Candu, președinte al Parlamentului Republicii Moldova, a venit cu o inițiativă legislativă privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală, cunoscută sub denumirea ”amnistia capitalurilor obținute ilegal”. Reprezentanții societății civile au condamnat inițiativa de adoptare a acestei legi, considerând că aceasta ar legaliza banii obținuți fraudulos și ar compromite lupta anticorupție în Republica Moldova.[1] Printr-un efort comun al societății civile, mediului de experți și partenerilor de dezvoltare acest proiect a fost blocat, iar în februarie 2017 – retras din agenda parlamentară, chiar dacă a fost votat în prima lectură. Totodată, expertiza anticorupție efectuată de către Centrul Național Anticorupție a constatat ”… conceptul liberalizării capitalului devine echivalent cu cel al legalizării capitalului din afara circuitului legal, apropiindu-se de un concept al spălării banilor de proveniență infracțională”. Astfel, această intenție de legalizare a unor fonduri de proveniență dubioasă a eșuat.

În paralel cu această ”inițiativă” legislativă au fost promovate și modificări la Legea cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024-XIV din 2 iunie 2000.[2] Data înregistrării inițiativei, precum și autorii/semnatarii proiectului sunt identici ca și în cazul proiectului de liberalizare a capitalului și stimulare fiscală. Prin aceste modificări au fost lărgite posibilitățile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova. Astfel, din 27.06.2017 au intrat în vigoare următoarele prevederi:[3]

”Prin derogare de la prevederile alin. (1), cetățenia Republicii Moldova poate fi acordată la cerere cetățeanului străin sau apatridului care cunoaște și respectă prevederile Constituției și care întrunește cumulativ următoarele condiții:
a) are o bună reputație economică și financiară;
b) nu prezintă pericol sau risc pentru ordinea publică și securitatea statului;
c) varsă contribuția la Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă sau a efectuat și menține, pentru o perioadă de 60 de luni, investiții în cel puțin unul din domeniile de dezvoltare strategică ale Republicii Moldova, aprobate de Guvern.”


Legea modificată mai prevede că acordarea cetățeniei Republicii Moldova în condițiile specificate mai sus va fi limitată la 5 mii de persoane, fără a face referință dacă e vorba de un număr total sau un număr într-o anumită perioadă de timp.

Aceste prevederi legale creează riscuri majore de legalizare, direct sau indirect, personal sau prin persoane interpuse, a mijloacelor financiare de proveniență dubioasă.

În vederea implementării acestor noi prevederi, Ministerul Justiției a elaborat un proiect de hotărâre de guvern cu privire la regulile de acordare a cetățeniei prin investiție.[4] Proiectul dat, pe lângă faptul că este unul elaborat cu anumite abateri de la prevederile legii enunțate mai sus (inclusiv termenii depășiți), ar putea să legalizeze interesele clare de oficializare a unor fluxuri financiare de origine dubioasă, implicând instituțiile statului și cetățenii Republicii Moldova în noi scheme de cămătărie prin intermediul emiterii de instrumente de datorie publică internă.

Astfel, acest proiect de hotărâre de Guvern stabilește, printre altele, că ”cetățeanul străin sau apatridul care aplică pentru dobîndirea cetățeniei Republicii Moldova prin investiție în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (11) din Legea cetățeniei nr. 1024-XIV din 2 iunie 2000 trebuie să întrunească următoarele condiții:

1) a vărsat în monedă națională sau în una din valutele liber convertibile pe teritoriul Republicii Moldova o contribuție nerambursabilă în valoare de cel puțin 100 (o sută) mii euro în Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă prin intermediul contului bancar de tip ESCROW al Instituției publice „Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova” SAU

2) a efectuat și menține o investiție în cel puțin unul din domeniile de dezvoltare strategică a Republicii Moldova, în baza unui plan de afaceri acceptat de Comisia de examinare a dosarului pentru obținerea cetățeniei prin participarea la programul de investiții în Republica Moldova (în continuare Comisia), pentru o perioadă de cel puțin 60 luni, în valoarea de cel puțin 250 (două sute cinci zeci) mii euro.


Totodată, în acest proiect de hotărâre autorii au identificat următoarele „domenii de dezvoltare strategică”:

i) dezvoltarea sectorului imobiliar prin deținerea în proprietate pentru o perioadă neîntreruptă de 60 de luni a unei sau mai multor construcții cu valoare de piață totală de cel puțin 250 mii euro, și

ii) dezvoltarea sectorului financiar public și a investițiilor publice prin procurarea și menținerea în proprietate a hârtiilor de valoare de stat, pentru o perioadă de 60 de luni, în valoare de cel puțin 250 mii euro.

Este de remarcat faptul că aceste două domenii nu au o importanță strategică pentru Republica Moldova, ci sunt domenii caracterizate de speculații financiare. Ambele domenii ar permite doar o atragere temporară a resurselor financiare libere aflate peste hotare, fiind o formă de legalizare a resurselor, cu extragerea ulterioară a acestora.

În prezent sectorul imobiliar este suprasaturat cu oferte de bunuri imobiliare care nu sunt realizate din cauza puterii de cumpărare slabe și reducerii activităților economice în Republica Moldova. Unii dezvoltatori și investitori au probleme de recuperare a investițiilor, iar interesul lor este să obțină o formă de susținere prin diferite formule, inclusiv inginerii financiare cu implicarea statului, astfel încât prețurile să-și inverseze trendul și să crească din nou. Comercializarea cetățeniei Republicii Moldova contra unor bunuri cumpărate aici nu ar fi altceva decât o formă de absorbție temporară a resurselor financiare din afară cu perspective de deformare a pieței interne, avantajare a investitorilor și constructorilor ineficienți și, respectiv, impunere a cetățenilor din Republica Moldova să plece masiv peste hotare.

Este de menționat și faptul că procurarea hârtiilor de valoare de stat (HVS) în contextul acordării cetățeniei nu reprezintă o investiție, ci, de fapt, un împrumut impus statului Republica Moldova. Conform proiectului hotărârii, deținătorii de resurse financiare de peste hotare, ar putea obține cetățenia Republicii Moldova dacă împrumută 250 mii de euro statului Republica Moldova pentru 5 ani. Iar Republica Moldova, adică toți contribuabilii cetățeni cu acte în regulă, se obligă să-i întoarcă acestui străin (încetățenit recent) întreaga sumă și dobânda la expirarea celor 5 ani. Astfel, acest mecanism ar putea fi mai degrabă o formă de cămătărie pusă la cale de un grup de cetățeni, care dețin resurse financiare și care, prin persoane interpuse (cărora li se oferă cetățenie, adică protecție din partea autorităților Republicii Moldova) doresc să stoarcă în continuare bani curați și legalizați din bugetul de stat.

Este regretabil faptul că Guvernul desconsideră domeniile tradiționale și cu adevărat importante pentru dezvoltarea strategică a Republicii Moldova cum ar fi educația, tehnologiile informaționale, agricultura, industria alimentară, eficiența energetică ș.a. care necesită investiții directe veritabile. Astfel, autoritățile din Republica Moldova își identifică drept ”domenii strategice” acele sectoare care pot fi ușor încorporate în schemele internaționale de spălare de bani.

În acest context este previzibilă situația că solicitanții de ”cetățenie prin investiție” vor recurge, cu precădere, la variante de împrumut statului și nu la contribuții nerambursabile în Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă. Aparent autoritățile creează intenționat opțiuni utopice pentru a distrage și a-și asigura argumente pentru aprobare mai lejeră a proiectelor de interes de grup.

Transparency International – Moldova (TI-Moldova), de rând cu alte organizații neguvernamentale, a atras atenția în repetate rânduri la riscurile și consecințele promovării și adoptării actelor legale și normative în detrimentul interesului public, în interesul unui grup restrâns de beneficiari, care sunt în căutarea căilor de legalizare în Republica Moldova a resurselor financiare obținute fraudulos.[5] Aceste proiecte subminează eforturile de combatere a marii corupții, de investigare a fraudelor bancare, precum și blochează reformarea  justiției și a sistemului de integritate.

Pornind de la cele sus-menționate, TI-Moldova își exprimă îngrijorarea că prevederile noi din Legea cetățeniei Republicii Moldova, promovate și adoptate în decembrie 2016, precum și proiectul hotărârii de guvern, lansat de către Ministerul justiției, ar putea fi o nouă tentativă de legalizare a mijloacelor de origine dubioasă.

În acest context, TI-Moldova atrage atenția societății din Republica Moldova, partenerilor de dezvoltare, în special Uniunea Europeană, guvernele Statelor Unite ale Americii, Germaniei, României, precum și a Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, asupra inadmisibilității legalizării sub orice forme și pretexte a capitalurilor obținute ilegal, sub acoperirea unor legi și hotărâri de guvern adoptate cu abateri de la prevederile constituționale, contrare interesului public și angajamentelor internaționale asumate de către Republica Moldova, în special a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

De asemenea, TI-Moldova solicită partenerilor de dezvoltare să ia atitudine de intențiile guvernanților de a pune valorile mobiliare de stat la dispoziția unor potențiali investitori cu mijloace de origine frauduloasă, care ar putea intra ulterior în circuitul financiar internațional și regional.


Acest document este realizat în cadrul proiectului „A Case Based Approach  to Fighting Grand Corruption” susținut financiar de Open Society Institute  și implementat de Transparency International - Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția finanțatorilor.

[1] http://www.transparency.md/2016/12/12/adoptarea-proiectului-legii-privind-liberalizarea-capitalului-submineaza-eforturile-anticoruptie/

[2] http://www.cna.md/public/files/rapoarte_expertiza/dep453-cetatinvestitstraini4540b.pdf

[3] http://lex.justice.md/md/368101/

[4] http://justice.gov.md/public/files/transparenta_in_procesul_decizional/coordonare/2017/iunie/28/Proiect28062017.pdf

[5] http://www.transparency.md/2017/06/09/nota-de-pozitie-eventuala-cedare-de-catre-bnm-a-valorilor-mobiliare-de-stat-unui-investitor-dubios-reprezinta-un-risc-de-legalizare-a-mijloacelor-de-origine-frauduloasa/, http://www.transparency.md/2017/03/01/epopeea-legii-candu-co-deficiente-tehnice-oare-sau-totusi-interese-de-grup/, http://www.transparency.md/2017/02/07/no-amnesty-for-corruption-in-moldova/, http://www.transparency.md/2017/01/12/apel-al-reprezentantilor-societatii-civile-catre-guvernul-statelor-unite-ale-americii/, http://www.transparency.md/2016/12/12/adoptarea-proiectului-legii-privind-liberalizarea-capitalului-submineaza-eforturile-anticoruptie/