COMUNICATE DE PRESĂ

Print Send by email

Capturarea mass-mediei și a altor mijloace de comunicare publică în Republica Moldova


Capturarea mass-mediei și a altor mijloace de comunicare publică în Republica Moldova


La 17 mai 2017, Asociația Presei Independente (API) a prezentat studiul “Capturarea mass-mediei și a altor mijloace de comunicare publică în Republica Moldova”. Studiul a fost realizat la solicitarea Transparency International-Moldova în cadrul proiectului „Consolidarea statului democratic și de drept: contribuția societății civile” susținut financiar de Ambasada Regatului Olandei la București prin Programul Fondului de Responsabilitate.

Scopul studiului este de a cerceta situația de pe piața mass-media și a sistemelor conexe de informare și comunicare (bloguri, rețelele de socializare) pentru a identifica potențiale elemente de capturare a instituțiilor mass-media. În cadrul studiului au fost cercetate cazurile și formele de manifestare a subordonării politicilor editoriale ale instituțiilor mass-media intereselor personale, politice și/sau economice ale unor persoane și grupuri potențial interesate în manipularea opiniei publice pentru a susține informațional, a promova și justifica în fața publicului procesul de capturare a statului.

În studiu au fost analizate următoarele aspecte relevante pentru perioada 2013-2016: regimul proprietății și monopolurile pe piața mass-media; fenomenul manipulării informaționale prin intermediul mass-mediei controlate de grupuri de interese; blogurile electronice și rețelele de socializare ca surse de informare și comunicare publică în beneficiului persoanelor și grupurilor potențial interesate în capturarea statului.

Constatări generale ale studiului sunt următoarele:
 

  • Legislația Republicii Moldova nu asigură măsuri eficiente de prevenire și contracarare a pozițiilor dominante pe piața media.

  • Autoritățile statului (Parlamentul, Guvernul, partidele de la guvernare) tolerează și încurajează situația creată fie prin acțiuni mimate de redresare a situației, fie prin lipsă de acțiuni. Partidele politice importante de opoziție, mai degrabă, încearcă să acapareze instituții mediatice, ca și cele de la guvernare, decât să lupte pentru însănătoșirea domeniului în beneficiul întregii societăți.
     

  • Situația actuală privind proprietatea mass-media prezintă poziții dominante pe piața audiovizualului, domeniu care, potrivit sondajelor de opinii din ultimii ani, are cel mai mare impact asupra consumatorilor.
     

  • CCA, practic, nu contribuie la prevenirea și/sau contracararea pozițiilor dominante pe piața media. Repartizarea frecvențelor și licențelor se face în lipsa unor criterii clare, exacte și măsurabile de desemnare a câștigătorilor participanți la concurs.
     

  • Pe piața publicității, subdezvoltată, sunt atestate poziții dominante, care, la rândul lor, mențin și susțin monopolurile de pe piața media.
     

  • Televiziunile care fac parte din grupul GMG (Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3) servesc, în special în ultimii doi ani, drept instrumente de: pregătire a opiniei publice pentru acțiuni contestabile ale guvernării; linșaj mediatic al oponenților; legitimare a acțiunilor guvernării, contestate de o parte a societății; propagare a mesajelor precum că țara prosperă și corupția este combătută cu succes după instalarea Guvernului Filip; distragerea atenției, prin conținut irelevant, de la acțiuni reprobabile ale guvernării. În martie-aprilie 2017, posturile din grupul GMG au desfășurat o campanie de propagandă agresivă a sistemului de vot uninominal, propus de PDM. O mare parte din spațiul de emisie ocupat de știri și talk-show-uri a fost dedicat materialelor care inoculau ideea că aceasta este singura soluție pentru problemele Republicii Moldova și ar avea exclusiv consecințe pozitive.
     

  • Conținutul manipulator este transmis atât în edițiile de știri, cât și talk-show-uri. Tehnicile de manipulare informațională au fost aplicate, în special, la reflectarea evenimentelor și subiectelor: protestele masive din 2016 și învestirea guvernului Pavel Filip; investigarea fraudei bancare; campaniile electorale; starea de lucruri și reforma din justiție; alegerea procurorului general.
     

  • O serie de portaluri informative, de rând cu unele bloguri, servesc drept sursă primară pentru răspândirea conținutului manipulator și, în unele cazuri, a falsurilor mediatice, care, ulterior, sunt preluate de televiziuni și tirajate ca informații credibile.
     

  • Televiziunile NTV și Accent TV care, prin conținutul editorial, vădesc un puternic partizanat politic față de PSRM, reprezintă instrumente mediatice de promovare a imaginii partidului și de atac asupra adversarilor.
     

  • Blogurile și rețelele de socializare sunt utilizate intens ca mijloc de influențare a opiniei publice și de suport/argumentare a acțiunilor grupurilor de interese care urmăresc să gestioneze și să controleze instituțiile publice. Publicul, la rândul lui, este îndemnat/convins să accepte această stare de lucruri din oficiu, deoarece alți actori politici ar fi, în opinia grupurilor de interese susținute, nepotriviți, incapabili și/sau nedemni să guverneze.
     

  • În spațiul informațional din Republica Moldova au apărut zeci de portaluri de știri care, prin politica lor editorială, sunt afiliate unor grupuri de interese. Cele mai multe par să fie apropiate PDM. Adesea, ele joacă rolul de sursă primară pentru publicarea unor articole compromițătoare despre anumiți politicieni sau persoane publice care critică guvernarea sau pe liderul formațiunii, iar ulterior aceste texte sunt preluate și de presa care oficial face parte din trustul media al președintelui PDM.
     

Autorii studiului au formulat o serie de recomandări pentru ameliorarea situației, invocând inclusiv necesitatea următoarelor măsuri:
 

  • Elaborarea și adoptarea Strategiei de dezvoltare a mass-media din RM, conformă practicilor internaționale, în care să se regăsească inclusiv prevederi ce ar asigura transparența proprietății în mass-media; ar preveni sau ar contracara monopolurile mediatice; ar asigura securitatea spațiului mediatic autohton.
     

  • Completarea Legii concurenței de o manieră care să asigure contracararea concentrării proprietății în mass-media și protecția concurenței loiale pe piața de publicitate.
     

  • Redactarea și adoptarea proiectului noului Cod al audiovizualului cu reglementări ce vizează inclusiv: praguri sau limite specifice, determinate în baza unor criterii obiective (numărul de licențe, cota de audiență, cifra de afaceri etc.), pentru a preveni un nivel înalt de concentrare a proprietății și/sau de control în sectorul audiovizual; scoaterea CCA de sub influență politică; mecanisme eficiente de descurajare a derogărilor de la legislație pe care le pot admite radiodifuzorii.
     

  • Elaborarea și adoptarea unei noi Legi cu privire la publicitate care, între altele, ar conține: limite impuse în distribuirea/difuzarea publicității prin intermediul mass-media pe măsură să prevină și/sau să contracareze pozițiile dominante; mecanisme de distribuire echitabilă și transparentă a publicității de stat; mecanisme de evaluare anuală a pieței de publicitate.
     

  • Elaborarea și adoptarea unui Regulament al comisiei parlamentare de specialitate de desemnare pe criterii exacte și măsurabile a membrilor CCA.
     

  • Elaborarea și adoptarea unui Regulament al CCA de oferire a licențelor pentru Multiplexurile digitale pe criterii exacte și măsurabile care, pe de o parte, să excludă apariția pozițiilor dominante în formarea opiniei publice, iar pe de altă parte, să asigure un pluralism mediatic veridic.
     

  • Elaborarea și adoptarea unui Plan de acțiuni care să protejeze spațiul mediatic de propagandă, dezinformare și manipulare.
     

  • Consolidarea capacităților CCA de a monitoriza conținutul editorial al posturilor TV la capitolul asigurarea pluralismului de opinii și difuzarea informației manipulatoare.
     

  • Modificarea legislației în vederea înăspririi sancțiunilor aplicate radiodifuzorilor pe durata campaniilor electorale, pentru a fi posibilă repararea greșelilor sau oprirea comiterii unor noi abateri imediat, nu postum, când sancțiunile nu mai au nici un impact asupra comportamentului radiodifuzorului, iar publicul, în consecință, este manipulat, fapt care poate influența rezultatul alegerilor.
     

  • Inițierea în cadrul breslei jurnaliștilor a discuțiilor privind elaborarea unor reglementări care ar obliga portalurile informative să publice numele proprietarilor, administratorilor și autorilor, la fel ca și datele de contact.
     

  • Elaborarea și promovarea de către societatea civilă a unui catalog/registru al instituțiilor media de mare audiență, care să includă informații selectate pe criterii clare despre proprietarii, plângerile depuse la Consiliul de Presă, deciziile CCA luate în privința instituției respective, deciziile CEC în perioada campaniilor electorale, constatările rapoartelor de monitorizare a conținutului. Un astfel de registru, a cărui actualizare ar urma să aibă loc o dată la 3 luni, ar trebui plasat pe cât mai multe platforme, astfel ca publicul, dar și jurnaliștii care folosesc alte media drept surse (prin preluarea conținuturilor) să poată verifica rapid „istoria” fiecărei instituții media și, în funcție de asta, să-i acorde (sau nu) încredere.



Această activitate a fost realizată în cadrul proiectului „Consolidarea statului democratic și de drept: contribuția societății civile” susținut financiar de Ambasada Regatului Olandei la București prin Programul Fondului de Responsabilitate. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția finanțatorilor.

 


DISCLAIMER:
Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.

 


ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Consiliul Marii Adunări Naționale  susține protestului din 11 iunie 2017.Conferințe IPN [HD] | CAPC. Anticorupția în justiție. Reforma ANI. P.II
Conferințe IPN [HD] | CAPC. Anticorupția în justiție. Reforma ANI. P.IConferințe IPN [HD] |  Relația între Diaspora moldovenească din Rusia și guvernarea actuală.
Vezi toate
banner creditex